De când Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, liberalii, atât cei de modă veche ai Alinei Gorghiu, cât și cei rebrănduiți ai lui Vasile Blaga, au țipat întruna, cât i-au ținut plămânii, că vor să-și ia țara înapoi. În zadar au încercat cei de la PNL să răstoarne Guvernul condus de Victor Ponta prin două moțiuni de cenzură. Șansa de a-l vedea plecat pe Ponta de la Palatul Victoria s-a ivit neașteptat, la presiunea Străzii, ca urmare a evenimentului nefericit de la clubul „Colectiv“. Nu putem uita zâmbetul larg și satisfăcut afișat cu nonșalanță de copreședintele PNL Alina Gorghiu după ce Ponta și-a dat demisia. Chiar și când a transmis compasiunea partidului față de victimele incediului din clubul „Colectiv“, Gorghiu s-a străduit să își înăbușe buna dispoziție. Rânjetul mulțumit generat de oportunitatea nesperată de accedere la ciolan a fost frânt imediat, tot la presiunea protestatarilor, care au cerut un Guvern din care să nu facă parte niciun politician. Pentru a mai domoli din furia manifestanților, președintele Klaus Iohannis a desemnat un premier tehnocrat, Dacian Cioloș - deși de-a lungul timpului acesta s-a poziționat în dreapta politicii românești -, în timp ce liberalii au bătut în retragere, spunând că nu mai vor la guvernare. Cel puțin nu acum.

PNL BATE ÎN RETRAGERE Cu toate că în fața camerelor de filmat se comportă la fel ca „președintele-jucător”, dând lecții de bună guvernare, în realitate, liberalii nu își asumă nicio răspundere. Cel mai bun exemplu a fost atunci când, la consultările la Cotroceni pentru desemnarea noului șef al Executivului, liberalii nu au venit cu nicio propunere de premier tehnocrat. Mai mult decât atât, potrivit unor surse de la vârful PNL, cei doi copreședinți au transmis un mesaj-fulger în partid, spunând că „PNL nu va intra la guvernare decât în urma unui vot popular!”. De fapt, în spatele acestei decizii se ascunde un calcul de imagine bine gândit, potrivit căruia pe unii dintre foștii pedeliști nu i-ar dori Strada din cauza guvernării Boc, în timp ce fostul PNL a rămas fără majoritatea „greilor”, o parte dintre ei având probleme în justiție. În aceste condiții, cei de la PNL preferă să-l lase la înaintare pe Dacian Cioloș, căruia i-au trasat deja câteva linii de guvernare. Chiar și așa, liberalii încă mai speră, totuși, măcar într-o prezență în eșaloanele inferioare ale noului Guvern Dacian Cioloș, oamenii Alinei Gorghiu și lui Vasile Blaga râvnind la posturile de secretar de stat și de prefect.

REVEDERE CU VECHII PRIETENI Cât de receptiv va fi Dacian Cioloș la mesajele liberalilor, în cazul în care va ajunge premier, rămâne de văzut. Până atunci însă, premierul desemnat continuă turul partidelor parlamentare. După ce, miercuri, Cioloș a discutat cu liderii formațiunilor care au grupuri parlamentare, joi, premierul desemnat s-a întâlnit cu reprezentanții partidelor mai mici din Camera Deputaților și Senat. Printre acestea se numără și Mișcarea Populară (MP), care are câțiva deputați, dar care nu a fost chemată la consultările de la Cotroceni. A fost un bun prilej pentru premierul desemnat de a-l revedea pe Traian Băsescu, liderul MP, cel care l-a promovat și l-a propus în funcția de comisar european pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene, funcție pe care a deținut-o din 2010 până 2014. Poate cu această ocazie Cioloș a primit câteva sfaturi și sugestii de la vechiul său prieten.

BURSA ZVONURILOR Deși premierul desemnat nu a dat nicio informație privind componența Cabinetului său, mulți politicieni spun că Sorin Cîmpeanu (ministrul demisionar al Educației), Bogdan Aurescu (ministrul demisionar al Afacerilor Externe) și Marius Nica (ministrul demisionar al Fondurilor Europene) au șanse mari să-și păstreze portofoliile și în Guvernul Cioloș. De asemenea, se vorbește intens și de Mihnea Motoc, ambasadorul României în Marea Britanie, ca posibil titular la Ministerul Apărării Naționale. Între noii miniştri ai Cabinetului pregătit de Cioloş s-ar putea afla Laura Ștefan, coordonator al activităților anticorupție pentru Expert Forum, căreia i s-ar fi propus, potrivit surselor citate, să preia conducerea Ministerului Justiţiei. De asemenea, numele lui Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, este vehiculat pentru Ministerul Afacerilor Interne. O altă variantă, însă nu prima luată în calcul, pentru acest portofoliu ar fi fostul ministru al Internelor din guvernarea CDR Constantin Dudu Ionescu, în prezent consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, la Departamentul de Securitate Naţională.

Citește și:

"Apoliticul" Cioloș, prima vizită - la PNL, a doua - la Palat