Supravegherea la scară largă efectuată de serviciile de informaţii americane începe să aibă impact asupra libertăţii presei şi democraţiei, denunţă un raport publicat ieri de cea mai mare asociaţie americană de apărare a libertăţilor civile. Studiul realizat de puternica Uniune Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU) şi organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch se sprijină pe 92 de interviuri ale unor jurnalişti, avocaţi, foşti şi actuali oficiali guvernamentali. Concluzia sa este fără echivoc: programele de supraveghere create de Washington pentru a contracara atentatele au subminat libertatea presei, dreptul publicului la informare şi dreptul de a obţine ajutor juridic. ”Activitatea jurnaliştilor şi avocaţilor este în centrul democraţiei noastre”, subliniază autorul documentului, Alex Sinha. ”Când munca lor este afectată, şi noi suntem afectaţi”, adaugă el. Grupul persoanelor intervievate include 46 de jurnalişti de la diverse instituţii media, dintre care mai mulţi - laureaţi ai prestigiosului premiu Pulitzer.

Ei explică faptul că dezvăluirile lui Edward Snowden privind amploarea supravegherii desfăşurate de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) au determinat sursele obişnuite ale jurnaliştilor să se gândească de două ori înainte de a vorbi cu presa, chiar în discuţii confidenţiale, de teama pierderii accesului la informaţiile secrete sau de teamă că ar putea fi urmărite penal pentru scurgeri de informaţii. Din ce în ce mai mulţi jurnalişti folosesc tehnici elaborate pentru codificarea comunicaţiilor, descrie raportul. Unii nu vorbesc decât de pe cartele preplătite sau evită cu grijă internetul. Au fost deja opt dosare penale împotriva unor surse, în timpul administraţiei Obama, faţă de trei anterior, iar acest lucru nu a trecut neobservat, a explicat Charlie Savage, reporter la ”New York Times” şi laureat al premiului Pulitzer.

Un grup format din 42 de avocaţi în drept penal, civil şi din sistemul judiciar militar a descris, de asemenea, un mediu din ce în ce mai nefavorabil confidenţialităţii. Unii avocaţi susţin că folosesc tehnici similare cu cele ale jurnaliştilor pentru a evita să fie supravegheaţi pe internet. ”Sunt furios la ideea că trebuie să mă comport ca un traficant de droguri pentru a proteja confidenţialitatea clienţilor mei”, se plânge un avocat intervievat de ACLU. ”SUA se prezintă ca un model de libertate şi democraţie, dar propriile lor programe de supraveghere ameninţă valorile pe care ar trebui să le reprezinte”, afirmă Alex Sinha.