Primăvara arabă. Raul Castro, Vladimir Putin, Hu Jintao, Kim Jong-il şi ayatolahul Ali Khamenei se numără printre cei 38 de ”prădători” ai libertăţii presei incluşi într-o listă realizată de organizaţia Reporters sans Frontieres (RSF), publicată ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. Potrivit site-ului organizaţiei RSF, pe lista prădătorilor libertăţii presei şi-a făcut intrarea, în 2011, regele din Bahrein şi liderii din Siria, Libia şi Yemen. În ceea ce priveşte micul regat Bahrein, RSF scrie despre un număr impresionant de măsuri luate împotriva presei şi evocă moartea în închisoare a liderului unui ziar local ce sprijinea opoziţia. Reprezentanţii RSF pun în evidenţă faptul că ”unele capete au căzut în lumea arabă”, aşa cum este cazul preşedintelui tunisian Zine El Abidine Ben Ali. „Unda de şoc a Primăverii Arabe nu a fost fără efect asupra politicii altor prădători, precum preşedintele chinez, Hu Jintao, cel din Azerbaidjan, Ilham Aliev, care se tem de un efect contagios”, se arată în comunicatul de presă.

Schimbări fără efecte. Lista RSF cuprinde şefi de stat, conducători politici, dar şi organizaţii precum ETA din Spania, organizaţiile criminale din Italia, forţele de apărare israeliene, forţele de securitate ale Hamas din Gaza şi cele ale Autorităţii Palestiniene. Oferind exemple din Myanmar şi Vietnam, RSF notează că anumiţi lideri au fost schimbaţi, fără ca acest lucru să aibă vreun efect pozitiv asupra libertăţii presei. Printre cei mai cunoscuţi lideri politici aflaţi pe lista RSF se numără preşedintele cubanez, Raul Castro, premierul rus, Vladimir Putin, preşedintele chinez, Hu Jintao, dictatorul din Coreea de Nord, Kim Jong-il, preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad şi ayatolahul Ali Khamenei, ghidul suprem iranian.

RSF este o organizaţie ce militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare în întreaga lume şi care activează de 26 de ani. Pe data de 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU a decretat 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Iniţiativa a fost propusă la Conferinţa Generală UNESCO, care, printr-o rezoluţie din anul 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice. Data marchează Declaraţia de la Windhoek, adoptată la 3 mai 1991, în cadrul seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat de UNESCO şi ONU la Windhoek, în Namibia.