La mijlocul anului 2004, mişcarea sindicală românească părea pregătită pentru fuziunea a două dintre cele mai mari confederaţii autohtone: CNSLR-Frăţia şi Blocul Naţional Sindical (BNS). Liderii sindicali bătuseră deja palma pentru semnarea acordului de fuziune, noua organizaţie urmînd să se numească BNS-Frăţia. În cazul în care proiectul ar fi fost realizat, cu cei peste un milion de salariaţi adunaţi în aceeaşi structură sindicală, România ar fi avut cea mai mare organizaţie de profil din sud-estul Europei. În urma speculaţiilor privind motivele unificării mişcării sindicale, fuziunea dintre BNS şi CNSLR - Frăţia a eşuat. Cu toate că relaţiile nu au fost niciodată prea bune, fiecare confederaţie avînd propriile nemulţumiri şi prezentînd liste separate de revendicări la protestele organizate la Bucureşti, primăvara şi toamna, la doi ani distanţă de la ultima tentativă de unificare, BNS şi CNSLR - Frăţia şi-au întins încă o dată mîna, avînd alături CSDR-ul şi CNS "Meridian", pentru a pune bazele Confederaţiei Generale a Muncii (CGM). Dacă la nvel naţional se poartă discuţii intense pentru stabilirea condiţiilor în care se va realiza acordul, termenul limită fiind 1 decembrie, pe plan local fuziunea pare mai aproape ca oricînd.

Pe parcursul lucrărilor Consiliului Judeţean desfăşurate, ieri, la Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa, la care au participat şi liderii BNS şi CSDR la malul mării, Vasile Oţelea şi Ioana Purcărea, preşedintele CNSLR - Frăţia, Marian Foca a prezentat, în premieră naţională, un proiect de acord de fuziune în 12 puncte, care se doreşte a fi extins şi la nivel naţional. Avînd în vedere că în ultima perioadă s-au făcut speculaţii despre viitoarea formulă a CGM, mai ales că anumiţi lideri sindicali refuză să împartă funcţiile nou create, iniţiatorii proiectului au insistat pe o structură de conducere formată din două birouri, un comitet director şi un consiliu naţional. Cifric vorbind, Biroul Permanent va fi condus de trei preşedinţi reprezentînd CNSLR - Frăţia, CSDR şi CNS Meridian, în vreme ce BNS va avea un post de prim-vicepreşedinte şi un altul de vicepreşedinte din cele şapte funcţii disponibile. Situaţia este asemănătoare şi în cazul Consiliului Naţional, din cei 11 membri şi 20 de vicepreşedinţi, şase posturi revenind CNSLR - Frăţia, trei BNS, plus alte şase în cazul CSDR şi "Meridian". "Acest protocol este unic în toată ţara şi nu este vorba despre a ne împărţi ciolanul, ci despre consolidarea mişcării sindicale. Este un pas înainte în recunoaşterea muncii noastre, însă în situaţia în care documentul va fi recunoscut la nivel naţional, putem să ne împărţim sarcinile în vederea acoperirii tuturor problemelor sindicale. În caz contrar, protocolul va deveni nul", a declarat liderul CSDR Constanţa, Ioana Purcărea. În vreme ce Marian Foca a insistat pe necesitatea popularizării acestui protocol la nivel naţional, Vasile Oţelea a precizat că aportul organizaţiei sale, dacă acest lucru se va realiza, echivalează cu 15.000 de sindicalişti portuari, însă respinge ideea împărţirii funcţiilor cu alte sindicate "migratoare". "Documentul trebuie analizat doar ca un instrument de lucru, iar dacă va fi aprobat, va fi un succes pentru noi. Sînt multe clauze inacceptabile - acordarea unor posturi de vicepreşedinţi la Metrorex şi Sed Lex, însă toate aceste aspcte vor fi rezolvate la întîlnirea de Consiliu Naţional al BNS, programată pentru 11 octombrie", a declarat Vasile Oţelea.