Liderii din Europa Centrală au cerut, la summit-ul din Novi Sad, o cooperare regională mai mare pentru combaterea crizei economice globale, iar Serbia a solicitat UE să accelereze aderarea statelor din Balcani. Preşedintele austriac, Heinz Fischer, a spus că actuala criză rămîne cea mai mare provocare, ea necesitînd cooperare multilaterală. ”Trebuie să ne concentrăm pe necesitatea de a păstra echilibrul social şi coeziunea în societăţile noastre. Avem o responsabilitate specială de a-i apăra pe cei slabi şi săraci”, a subliniat el. Măsurile de austeritate au provocat proteste ample în centrul şi estul Europei, din Letonia pînă în Balcani. ”Avem obligaţia faţă de cetăţenii noştri de a fi hotărîţi, creativi şi uniţi, pentru a asigura o prosperitate reală şi pentru viitoarele generaţii”, a declarat preşedintele sîrb, Boris Tadici, la summit. ”Numai prin deplina integrare a Balcanilor de Vest, cu Serbia ca punct geostrategic, UE va deveni o zonă de securitate şi stabilitate economică adevărată”, a subliniat el.

Guvernul sîrb are ca prioritate aderarea la UE, dar organizaţia spune că Belgradul trebuie mai întîi să îl aresteze pe Ratko Mladici, căutat pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru a putea face progrese. Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a cărui ţară asigură preşedinţia UE, a spus că ”actuala criză economică se va încheia mai devreme sau mai tîrziu, dar consecinţele ei pe termen lung vor exista multă vreme”. Potrivit lui Klaus, extinderea este în continuare pe agenda UE. El a cerut Sloveniei, deja membră şi Croaţiei să rezolve disputa frontalieră, ce lezează eforturile Zagrebului de a adera la UE.

La summit s-au reunit şefii de state din 14 ţări: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina.