Liderii europeni au inaugurat gazoductul Nord Stream, ce va transporta gaz rusesc pe sub Marea Baltică, pentru a evita Europa Centrală, cancelarul german, Angela Merkel, spunând că această conductă va duce la o legătură pe termen lung între europeni şi Rusia. Conducta, a cărei instalare pe fundul mării a durat 19 ani, duce spre coasta germană şi va furniza 27,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an, către Occident. Ea va opera timp de 50 de ani. La ceremonie au participat şi premierul olandez, Mark Rutte şi premierul francez, Francois Fillon. Proiectul Nord Stream, în valoare de 11 miliarde de dolari, deţinut în proporţie de 51% de Gazprom şi de câte 15,5% de E.ON Ruhrgas, respectiv BASF-Wintershall, include două conducte paralele, cu o capacitate anuală totală de 55 de miliarde de metri cubi. Cea de a doua conductă ar urma să fie finalizată în 2012.

Pe de altă parte, compania poloneză de gaz PGNiG a sesizat un tribunal de arbitraj din Suedia, din cauza impasului în discuţiile cu societatea rusă Gazprom, privind reducerea preţului gazului. Decizia PGNiG intervine după măsuri similare ale altor consumatori europeni de gaz, precum societatea italiană Edison şi cele germane RWE şi E.On, care au apelat la Tribunalul de Arbitraj de la Stockholm, pentru decizii privind scăderi ale preţului gazului. Până în prezent, numai Edison a avut succes, obţinând un discount de 200 de milioane de euro de la Gazprom. Polonia cere din aprilie o formulă renegociată de calcul a preţului gazului rus. Formula folosită în prezent, introdusă în 2006, este legată de preţul internaţional al petrolului, care a crescut semnificativ între timp. În baza contractului cu Gazprom, Polonia poate apela la tribunalul de arbitraj dacă părţile nu reuşesc să ajungă la un acord în termen de şase luni. PGNiG a plătit 333 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rus în 2009, cu 40 de dolari mai mult decât companiile germane. În 2010, preţul a crescut la 65 de dolari. Gazprom nu a comentat informaţiile.