Disputa dintre Rusia şi Ucraina privind preţul gazelor, care a dus la întreruperea livrărilor către Europa timp de 15 zile, a scos la iveală riscul implicat de sursa unilaterală de aprovizionare şi a determinat unele state să anunţe, ieri, dezvoltarea rapidă a unor forme alternative de energie. Germania, Polonia şi Austria au fost afectate într-o măsură relativ redusă de oprirea livrărilor de gaze de către Rusia, întrucît deţin rezerve importante, dar criza a provocat îngrijorare autorităţilor. La Berlin, criza a relansat discuţiile privind inoportunitatea renunţării progresive la energia nucleară, pînă în 2020, iar ministrul Economiei, Michael Glos, a pledat pentru diversificarea surselor de energie şi diminuarea dependenţei faţă de gazele ruseşti. Potrivit şefului grupului energetic RWE, Jurgen Grossmann, Germania are nevoie de energie nucleară, întrucît energia regenerabilă nu va fi suficientă pentru a satisface necesarul viitorului. Polonia a primit, în timpul crizei, 84% din volumul obişnuit de gaze ruseşti prin intermediul Belarusului, iar consumul a fost raţionalizat numai în cazul a două companii. Guvernul de la Varşovia a anunţat intenţia de a construi, pînă în 2020, una sau două centrale nucleare, pentru a-şi diversifica sursele energetice. În prezent, 94% din electricitatea poloneză este obţinută în centrale care funcţionează cu cărbune. Premierul Donald Tusk a promis totodată accelerarea construcţiei unui terminal de gaze şi a unor acorduri cu Qatarul şi Kuweitul, referitoare la livrări de gaze naturale lichefiate. În Austria, înlocuirea materiei prime pentru obţinerea electricităţii, de la gaze naturale la păcură, a generat costuri suplimentare de cinci milioane de euro pe săptămînă. Companiile nu au fost afectate însă de criza gazelor, întrucît Austria deţine rezerve suficiente. Ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, a promis, ieri, în faţa deputaţilor, înfiinţarea celei mai mari burse de gaze din Europa, precum şi diversificarea furnizorilor. Austria intenţionează să extindă o platformă de distribuţie din Baumgarten, prin care tranzitează anual 64 de miliarde de metri cubi de gaze către Germania, Italia, Franţa, Slovenia, Croaţia şi Ungaria. În Slovacia, Bulgaria şi, în afara UE, Croaţia şi Serbia, deficitul de gaze a agravat situaţia deja dificilă, ca urmare a crizei financiare, a anumitor industrii. Guvernul slovac a estimat pierderi de 100 de milioane de euro pe zi, în condiţiile în care lipsa gazelor a obligat unele companii, inclusiv constructorii auto PSA şi KIA, să oprească producţia timp de o săptămînă. Autorităţile din Bratislava şi Sofia au cerut intervenţia UE pentru a cere compansaţii Rusiei şi Ucrainei. Potrivit patronatelor din Serbia, companiile al căror consum de gaze a fost raţionalizat, au pierdut pînă la cinci milioane de euro pe zi. În Croaţia, cea mai afectată a fost industria chimică, unde muncitorii au fost trimişi în şomaj tehnic. Ungaria a deţinut rezerve suficiente de gaze în timpul crizei, fiind capabilă să furnizeze gaze şi statelor vecine. Premierul bulgar Serghei Stanicev a cerut UE 400 de milioane de euro pentru modernizarea conductelor şi extinderea capacităţilor de depozitare a gazelor. Autorităţile bulgare s-au declarat de asemenea convinse de importanţa proiectului Nabucco, pentru diversificarea furnizorilor de gaze.