Duma de Stat a ratificat ieri, în sesiune extraordinară, Tratatul privind alipirea Crimeei şi crearea de noi entităţi în cadrul Federaţiei Ruse, semnat la 18 martie de către Vladimir Putin şi liderii pro-ruşi ai Crimeei, premierul Serghei Aksionov, Vladimir Konstantinov, ca preşedinte al Parlamentului local, şi Aleksei Cealâi, reprezentantul autorizat al oraşului Sevastopol. În replică, liderii europeni vor încerca, în Consiliul European la Bruxelles, să convină asupra unei riposte credibile în faţa anexării Crimeei, dar nu pot să piardă din vedere faptul că o nouă serie de sancţiuni împotriva Moscovei ar antrena represalii din partea acesteia.

DIPLOMAŢIE SAU JONGLERIE CU OUĂ FIERBINŢI Aşa cum era de aşteptat, UE a decis să anuleze summitul cu Rusia prevăzut în iunie. „Există o suspendare a relaţiilor politice (...). Reuniunea UE - Rusia nu poate avea loc în aceste condiţii”, a declarat şeful statului francez la sosirea la summitul liderilor europeni. În afară de sancţiuni individuale vizând oficiali ruşi şi ucraineni, UE trebuie să pregătească sancţiuni economice vizând Rusia, în cazul unei escaladări suplimentare, este poziţia Franţei. Şi cancelarul Merkel a declarat că UE va extinde lista pe care se află, în prezent, 21 de nume ale unor ruşi şi ucraineni pro-ruşi vizaţi de restricţii de călătorie şi blocarea averilor şi a sugerat, totodată, că sunt posibile viitoare sancţiuni economice, în cazul unei escaladări a situaţiei. Ieri, şi preşedintele Obama şi-a nuanţat poziţia şi a anunţat că va viza „sectoare-cheie” ale economiei ruseşti ca represalii, alte sancţiuni vizând 20 de oficiali şi o bancă. Deja instituirea restricţiilor împotriva unor oficiali ruşi, după reuniunea de luni a miniştrilor europeni ai Afacerilor Externe, fusese ironizată la Moscova. Ieri a venit şi versiunea rusească a listei cu oficiali cărora le-a impus sancţiuni, aceasta cuprinzând, deocamdată, doar nouă oficiali americani.

O importantă încercare diplomatică de reglementare a crizei vine şi din partea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, care s-a declarat „foarte îngrijorat” de situaţia creată, la începutul unei reuniuni, la Moscova, cu preşedintele Putin. Liderul de la Kremlin a salutat, la rândul său, rolul ONU în soluţionarea conflictelor şi nu au mai fost date publicităţii alte detalii cu privire la discuţiile purtate. ONU a anunţat o vizită neprevăzută la Moscova a lui Ban Ki-moon, care urma să efectueze ulterior şi o escală la Kiev. În capitala ucraineană, Ban Ki-moon se va întâlni cu preşedintele interimar Oleksandr Turcinov şi premierul Arseni Iaţeniuk, dar şi cu reprezentanţii societăţii civile. Pe de altă parte, astăzi, oficialii ucraineni vor fi solicitaţi să ajungă şi la Bruxelles, pentru a semna partea politică a Acordului de Asociere UE - Ucraina.

RUŞII DIN AFARA GRANIŢELOR Moscova va apăra drepturile ruşilor care trăiesc în străinătate, a afirmat ieri şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, o declaraţie care stârneşte mare îngrijorare. Autorităţile ruse şi-au multiplicat declaraţiile în sprijinul rusofonilor din fostele republici sovietice după criza politică din Ucraina, care a condus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici. O reuniune a Guvernului rus urma să abordeze chestiunea „sprijinului pentru Transnistria”. Această reuniune a fost anunţată marţi de vicepremierul Dmitri Rogozin, care a acuzat Ucraina că a decretat o blocadă de facto împotriva Transnistriei. Totodată, liderul separatist Evgheni Şevciuk se află într-o vizită la Moscova. „Situaţia se va complica şi mai mult în cazul în care R. Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE. Chişinăul nu se gândeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pământul R. Moldova. Ne vom baza pe aceste fapte şi vom trage propriile concluzii”, a ameninţat Rogozin. Acesta a acuzat Kievul că urmăreşte izolarea Transnistriei, unde trăiesc circa 200.000 de cetăţeni ruşi.

RĂZBOI-FULGER Cât despre reacţia autorităţilor de la Kiev, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat ieri o Declaraţie cu privire la lupta pentru eliberarea ţării. „În numele poporului Ucrainei, Rada Supremă a Ucrainei declară că Crimeea a fost, este şi va fi o parte din Ucraina. Poporul ucrainean nu va înceta niciodată şi în nicio circumstanţă să lupte pentru a elibera Crimeea”, se spune în document.

În paralel, continuă acţiunea armată neoficială pentru ocuparea militară şi politică a Crimeei. Detaşamentele înarmate pro-ruse, secondate de soldaţi ruşi, continuă să intervină în bazele militare ucrainene. Un grup de persoane înarmate a preluat controlul asupra corvetei ucrainene „Ternopil“, ancorată la Sevastopol, a anunţat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării în Crimeea. Grenade asurzitoare au fost utilizate în cursul atacului şi s-au auzit rafale de arme automate. Nu se ştia nimic despre situaţia echipajului. Nu se ştie deocamdată nimic nici despre soarta corvetei „Slavutici“, ancorată alături de „Ternopil“. Imediat, premierul Arseni Iaţeniuk, aflat la Bruxelles, a declarat că Ucraina va răspunde militar oricărei tentative ruse de anexare a regiunilor pro-ruse din estul ţării.

LUPTĂ APROAPE CORP LA CORP Serviciile speciale ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat un spion rus care a recrutat militari ucraineni cu scopul de a obţine informaţii secrete şi care, de asemenea, culegea informaţii compromiţătoare împotriva unor funcţionari corupţi. Este vorba despre cetăţeanul rus V. Makarov, un colaborator al serviciilor de informaţii militare, care a fost arestat în flagrant delict la Cernigău, în nordul Ucrainei, în timp ce primea documente secrete despre un tip de rachete, a anunţat SBU într-un comunicat. Prezentându-se drept colaborator al unui comitet anticorupţie ucrainean, spionul rus culegea informaţii compromiţătoare în domeniul corupţiei în rândul unor oficiali ucraineni de rang înalt şi le transmitea Rusiei, cu scopul de a-i şantaja pe funcţionarii respectivi. O anchetă pentru spionaj a fost lansată, potrivit aceleiaşi surse. Între timp, comandantul Marinei ucrainene, contramiralul Serghei Gaiduk, care a fost reţinut miercuri de forţele pro-ruse în Crimeea, la Cartierul General din Sevastopol, a fost eliberat. Potrivit unor agenţii de presă ucrainene, contraamiralul a ieşit din cartierul general al Marinei din Sevastopol escortat de mai mulţi ofiţeri FSB, care l-au dus spre o destinaţie necunoscută.

Dintre ţările UE, Germania este poate cea mai apropiată de Rusia. Este vorba despre importante relaţii economice, iar cancelarul Merkel este unul dintre singurii politicieni care mai au trecere la Vladimir Putin. Totuşi, aceasta are şi poziţia cea mai strictă privind sancţiunile ce trebuie impuse Rusiei. Referitor la viitorul Rusiei în G-8, organizaţie formată din SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia plus Rusia, şi la organizarea unui summit în iunie, cancelarul a declarat că, „atât timp cât condiţiile politice nu sunt întrunite pentru o reuniune de o asemenea anvergură, nu mai există G-8, nici summitul, nici formatul ca atare”. Pregătirile pentru summitul G-8, prevăzut pentru iunie, în oraşul rus Soci, au fost suspendate.

În ce priveşte consultările guvernamentale germano-ruse, care erau prevăzute pentru sfârşitul lunii aprilie, cancelarul german a lăsat porţile deschise pentru toate opţiunile. „Guvernul german va decide dacă ele vor avea sau nu loc şi sub ce formă”, a conchis Angela Merkel, pentru ca imediat să fie nevoită să îşi exprime surprinderea faţă de comparaţia făcută de preşedintele Vladimir Putin între alipirea Crimeei la Rusia şi reunificarea germană, calificând aceasta drept „paralelă istorică părtinitoare”.

Vladimir Putin, fost agent KGB în Germania de Est în 1989, în perioada căderii Zidului Berlinului, a declarat, în discursul lui de marţi, că Moscova a susţinut reunificarea germană şi speră ca şi germanii să facă acelaşi lucru, susţinând aspiraţiile ruse de a-şi „restaura unitatea”. Între altele, reunificarea germană a fost un proces pe care comunitatea internaţională l-a acompaniat, în manieră exemplară, prin negocieri 2+4 care au reunit cele două Germanii, precum şi învingătorii din cel de-al Doilea Război Mondial: SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa. „Germania nu a uitat că fosta Uniune Sovietică sub Mihail Gorbaciov nu a făcut nimic pentru a împiedica reunificarea paşnică a Germaniei şi suntem fericiţi pentru aceasta şi în prezent”, a subliniat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

CONSECINŢE INDIRECTE Rusia a avertizat că presiunile europene şi americane în legătură cu anexarea Crimeii ar putea influenţa poziţia sa în cadrul discuţiilor privind programul nuclear iranian. „Nu am vrea să folosim aceste discuţii ca un element dintr-un joc al licitaţiilor care să ţină cont de starea de spirit din diverse capitale europene, de la Bruxelles la Washington”, a declarat viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov. Demnitarul a făcut aceste afirmaţii la Viena, unde se desfăşoară, în prezent, negocierile dintre marile puteri şi Iran, care şi-au exprimat, miercuri, mulţumirea în faţa noilor discuţii. „Am avut discuţii substanţiale şi utile”, a dat asigurări Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, care conduce negocierile în numele Grupului 5+1 (SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania), în faţa lui Mohammad Javad Zarif, ministrul iranian al Afacerilor Externe.