Oficialii europeni au respins, duminică, ideea recurgerii la măsuri protecţioniste pentru a face faţă crizei economice, încercînd să pună capăt polemicii pe această temă din ultimele săptămîni. Într-un document adoptat la summit-ul desfăşurat la Bruxelles, liderii UE precizează că „protecţionismul nu reprezintă răspunsul la actuala criză”. Aceştia şi-au afirmat voinţa de a folosi la maximum piaţa unică europeană, care garantează libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor, pentru a susţine creşterea şi piaţa muncii.

Totuşi, preşedinţia cehă a UE şi Franţa au fost implicate într-o controversă aprinsă pe această temă, după ce autorităţile de la Paris au anunţat un plan de susţinere a sectorului auto calificat de omologii de la Praga drept protecţionist. Premierul ceh a încercat duminică să calmeze situaţia. „Astăzi, am căzut de acord să spunem că nu a existat în cadrul UE niciun caz care ar putea fi considerat protecţionism şi, deci, susceptibil să submineze regulile concurenţei în Europa”, a afirmat acesta. La rîndul său, Germania a minimalizat necesitatea pachetului de sprijin pentru Europa de Est propus de Ungaria, cu fonduri de 180 de miliarde de euro, întrucît situaţia economică a fiecărui stat este diferită. Cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat astfel altor lideri europeni, repectiv premierii ceh Mirek Topolanek, estonian Andrus Ansip, luxemburghez Jean Claude Juncker şi suedez Fredrik Reinfeldt, care consideră că un program de sprijin trebuie să vizeze statele cu probleme şi nu un bloc. Totodată, oficialul german va propune suplimentarea fondurilor Băncii Europene pentru Investiţii destinate sectorului auto şi o reîntoarcere la o politică bugetară solidă a finanţelor publice din UE după încheierea crizei. În replică, premierul suedez a denunţat duminică subvenţiile publice pentru sectorul auto european, în cadrul unor critici ale planului francez sau italian, pledînd, dimpotrivă, tocmai pentru reduceri ale capacităţii de producţie din domeniu.

Propunerea cea mai controversată a venit din partea premierului maghiar Ferenc Gyurcsany, care înaintera summit-ului de la Bruxelles a pledat pentru un ajutor special destinat băncilor din estul UE, în valoare de 160 - 190 de miliarde de euro, cu mult superior celui de 24,5 miliarde de euro anunţat vineri de BEI, BERD şi FMI şi care implică şi Banca Centrală Europeană.

Cel mai important acord a venit cu privire la problema abordării activelor toxice, considerate responsabile de paralizia persistentă a creditării. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit despre un acord global bazat pe un cadru comun, precizînd că o decizie finală ar putea fi luată la următorul summit al liderilor europeni din 19 şi 20 martie. Acordul lasă fiecărui stat o mare flexibilitate cu privire la stabilirea activelor eligibile, dar furnizează un cadru european, astfel încăt să asigure buna funcţionare a pieţei interne.

În gestionarea crizei mondiale este nevoie de o strategie comună UE-SUA. Preşedintele american a acceptat invitaţia de a participa la un summit UE - SUA, în data de 5 aprilie, la Praga, a anunţat, duminică, premierul ceh, Mirek Topolanek. Barack Obama se va afla la Londra în data de 2 aprilie, pentru summit-ul G20, iar în zilele de 3 şi 4 aprilie va participa la summit-ul NATO, desfăşurat în Germania şi Franţa.