În cursul zilei de ieri, liderii europeni s-au reunit în cadrul unui summit pe tema crizei economice, pentru a trage concluzii despre eforturile de relansare înaintea summit-ului G20, cu intenţia fermă de a rezista apelurilor americane de a depune mai multe eforturi. În pofida dimensiunilor crizei, inedită la nivel mondial din 1945, puţine anunţuri concrete sînt aşteptate în cadrul acestei reuniuni tradiţionale de primăvară prevăzute pentru două zile, la Bruxelles. Liderii europeni apreciază că au depus suficiente eforturi cu planuri de relansare în valoare de peste 1% din PIB-ul UE. La Bruxelles, şefii de stat şi de guvern intenţionează să ajungă la un acord pentru a suplimenta fondurile ajutoarelor de urgenţă pentru ţările din estul Europei membre ale blocului european. Mai multe dintre ele au nevoie de bani pe fondul crizei economice, printre care Ungaria, Letonia şi România.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, joi, că nu va aproba planul de relansare economică propus de Comisia Europeană decît dacă proiectele energetice vor fi implementate în 2009-2010, altminteri nemaifiind vorba de măsuri anticriză. Angela Merkel a făcut această declaraţie la întîlnirea liderilor de centru-dreapta (PPE) la care au participat şi preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Germania s-a opus şi ideii iniţiale de a utiliza bani necheltuiţi din bugetul pe 2008, în prezent abandonată. Fondurile necheltuite de UE într-un anumit an se întorc la statele membre, proporţional cu contribuţiile pe care acestea le au, iar Germania este contribuitorul numărul unu la bugetul UE. Fondurile din actualul plan de relansare vor proveni din bugetul UE pentru 2009-2010. În ceea ce priveşte înlocuirea numelui Nabucco cu termenul de ”coridoare sudice” de pe lista proiectelor energetice, pentru a include de asemenea conducta Turcia - Italia - Grecia, Germania sprijină acest demers, potrivit unor surse diplomatice, considerînd că Nabucco nu are nevoie de finanţare publică şi că, oricum, cele 200 de milioane de euro care i-ar fi fost alocate sînt irelevante faţă de costul total de 8 miliarde la care este estimat gazoductul european.

Jose Manuel Barroso cere statelor UE să se concentreze pe consecinţele sociale ale crizei economice

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a cerut statelor membre UE să pună accent în special pe consecinţele sociale ale crizei economice. ”Ar fi o eroare fundamentală să credem că UE se poate concentra pe reglementarea şi monitorizarea financiară şi să nu ia în considerare consecinţele sociale ale crizei economice”, a declarat Barroso. ”Opinia publică nu ar înţelege, ar fi inacceptabil ca liderii UE să se întîlnească la cel mai înalt nivel şi să discute problemele băncilor şi nu problemele sociale. Să discute despre problemele sistemului financiar şi nu cele legate de locurile de muncă. Acest lucru ar fi inacceptabil”, a precizat el.

Preşedinţia cehă a UE a pregătit, de asemenea, un summit special pe tema problemelor sociale, prevăzut să aibă loc la 7 mai, la Praga. ”Summit-ul de la Praga va fi o bună ocazie să vedem ce s-a făcut pînă acum şi ce putem face pe viitor”, a adăugat Barroso. Un document care urmează să fie adoptat de liderii europeni la sfîrşitul întîlnirii de astăzi a fost modificat pentru a fi adăugată o secţiune precisă pe tema impactului social al crizei economice. ”Creşterea rapidă a ratei şomajului este una din principalele preocupări ale noastre. Este nevoie de măsuri precise, temporare şi de actualitate, prioritare pentru stimularea creării de locuri de muncă şi pentru prevenirea şi limitarea pierderii acestora şi a impactului social negativ”, potrivit unui proiect al documentului.