Uniunea Europeană are în vedere condamnarea cu vehemenţă, săptămîna viitoare, a Rusiei şi atitudinii adoptate faţă de Gruzia. Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe îşi vor exprima criticile în cursul reuniunii de marţi, cu trei zile înainte ca preşedintele Vladimir Putin să îi întîlnească pe liderii europeni în cursul summit-ului Uniunea Europeană - Rusia, prevăzut să se desfăşoare în Finlanda. Ca reacţie la arestarea de către autorităţile de la Tbilisi a patru ofiţeri ruşi acuzaţi de spionaj, Rusia a întrerupt rutele de transport şi legăturile poştale cu Gruzia, impunîndu-le restricţii cetăţenilor gruzini aflaţi pe teritoriul său.

Proiectul de declaraţie al Uniunii Europene cere Rusiei şi Gruziei să depună eforturi pentru soluţionarea pe cale paşnică a conflictelor din Abhazia şi Oseţia de Sud, respectînd pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Gruziei. Versiunea definitivă a textului va fi formulată marţi, în funcţie de evoluţia situaţiei. Un diplomat european a explicat sub protecţia anonimatului că în cazul în care versiunea va rămîne cea stabilită acum, va fi cea mai dură condamnare a acţiunilor Rusiei. În principal, statele balcanice şi cele scandinave au o atitudine vehementă, însă restul statelor membre ale Uniunii sînt mai prudente, de teamă să nu deterioreze relaţiile cu Rusia. Finlanda, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii, va aborda şi problema asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia în timpul întrevederii cu preşedintele Putin. Liderul de la Kremlin va participa la 20 octombrie la summit-ul organizat în oraşul Lahti, situat la nord de Helsinki.

La rîndul său, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite urma să voteze, vineri, o rezoluţie ce prevede extinderea misiunii Naţiunilor Unite în Gruzia şi cere fostei republici sovietice să renunţe la acţiuni provocatoare în regiunea separatistă Abhazia. Ambasadorul rus la Naţiunilor Unite, Vitali Ciurkin, a afirmat că rezoluţia agreată de un grup neoficial de state, numit Gruparea Prietenii Gruziei şi alcătuit din Germania, Franţa, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite.

Rezoluţia reafirmă respectul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Gruziei. Proiectul a avut numeroase variante, începînd cu o versiune deosebit de dură a Moscovei, după incidentul cu ofiţerii ruşi. Textul a fost apoi atenuat de către grupul consultativ, însă Statele Unite nu a fost de acord cu acesta, motivînd că proiectul nu era echilibrat. Proiectul îşi exprimă îngrijorarea faţă de iniţiativa Gruziei din luna iulie, de a trimite forţe de securitate într-o parte a regiunii Kodori.

Abhazia s-a desprins de Gruzia în anul 1993, după destrămarea Uniunii Sovietice. Oficial, nicio ţară sau organism internaţional nu recunoaşte suveranitatea Abhaziei, enclavă vizitat numai de militari ruşi, oficiali ai Naţiunilor Unite şi de cîteva organizaţii umanitare. Circa 250.000 de gruzini au părăsit regiunea, după ce separatiştii, susţinuţi de mercenari şi armament din regiunea Caucazului de Nord, au înlăturat oamenii Guvernului de la Tbilisi şi au declarat independenţa în cursul războiului din perioada 1992-1993. Rusia susţine provincia Abhazia prin plata pensiilor, eliberarea paşapoartelor ruseşti şi permiterea traficului transfrontalier, în timp ce ia parte şi la soluţionarea procesului de pace. Misiunea Naţiunilor Unite s-a aflat în Gruzia din august 1993. Rezoluţia îi va extinde mandatul pentru alte şase luni.

Ministrul gruzin pentru Soluţionarea Conflictelor a afirmat, totodată, că discuţiile pe tema regiunii separatiste Oseţia de Sud trebuie menţinute în format bilateral, fără participarea Rusiei sau a altor mediatori internaţionali. În schimb, Rusia, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Statele Unite ar trebui să fie garanţi ai implementării acordurilor. Preşedintele pro-occidental al Gruziei, Mihail Saakaşvili, a transformat redobîndirea controlului asupra regiunilor separatiste într-un un element-cheie al politicii sale.