Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, ca liderul reţelei vizate în dosarul medicamentelor contrafăcute, Robertino Stan, să fie arestat preventiv, trei persoane să fie plasate în arest la domiciliu, iar alte trei să fie cercetate sub control judiciar.

Instanţa a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Robertino Stan, administrator al firmelor Cross Pharm, Benedict Pharma şi Farmacia Vitaplus, suspectat că a creat reţeaua vizată în dosarul medicamente contrafăcute, care, potrivit anchetatorilor, făcea evaziune fiscală şi spăla bani prin contracte de împrumut încheiate cu persoane fizice. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Ştefan Florin Clinciu, Pavel Marian Usturoi şi Gheorghe Aurelian Anghel, în cazul celor trei instanţa dispunând măsura arestului la domiciliu. În cazul altor trei reţinuţi în dosarul medicamentelor contrafăcute - Mariana Stan, soţia lui Robertino Stan şi administrator al celor trei firme, contabila societăţilor, Luminiţa Costin, şi Alexandru Robert Oprea - instanţa a luat măsura controlului judiciar, iar cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Gheorghe Clinciu a fost respinsă ca neîntemeiată. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Soţii Robertino şi Mariana Stan sunt urmăriţi penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, contabila Luminiţa Costin - pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, Oprea - pentru complicitate la evaziune fiscală, iar ceilalţi patru - pentru spălare de bani, a precizat Parchetul instanţei supreme. Potrivit anchetatorilor, Robertino şi Mariana Stan au prejudiciat bugetul de stat cu circa trei milioane euro, prin înregistrarea în evidenţele financiar-contabile de cheltuieli fictive reprezentând facturi de prestări servicii. Acest mecanism a fost creat de cei doi cu ajutorul contabilei Luminiţa Costin şi al lui Alexandru Robert Oprea, administrator al altei firme ce făcea parte din circuitul fictiv conceput. Cel de-al doilea mecanism infracţional de disimulare a adevăratei naturi a dispoziţiei, circulaţiei şi proprietăţii sumelor de bani a fost realizat în mod empiric, prin întocmirea de contracte de împrumut între SC Cross Pharm SRL şi mai multe persoane fizice, deşi societatea nu avea acest obiect de activitate, ci desfăşura operaţiuni de comerţ cu medicamente. În acest fel, susţin anchetatorii, o parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat a fost supusă procesului de spălare a banilor, prin transferuri bancare, urmate de retragerea zilnică de la ATM-uri şi folosirea disponibilului în interes personal sau în activitatea societăţilor, fără a se cunoaşte cu exactitate circuitul sumelor de bani după retragerea din unităţile bancare, astfel fiind ascunse provenienţa, circuitul şi proprietarul real al banilor.

”Atitudinea reală a persoanelor implicate în circuitul infracţional a fost relevată în perioada efectuării de verificări de către organele fiscale, timp în care au optat să încerce modificarea înregistrărilor contabile, prin capacitarea complicilor şi a altor persoane din anturaj să înregistreze în contabilitate facturile fiscale falsificate identificate de organele de control în evidenţele celor trei societăţi; inclusiv să denatureze exerciţiul financiar al societăţilor prin înregistrarea şi/sau reglarea înregistrării în evidenţele altor societăţi, chiar din străinătate, de facturi fiscale, în schimbul adoptării unui comportament adecvat şi prezentării situaţilor reale pentru cele trei societăţi”, mai arată Parchetul instanţei supreme. Prejudiciul din acest dosar - peste 13 milioane lei (circa 3 milioane de euro) - a fost identificat de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din ANAF. Anchetatorii au găsit, la percheziţiile făcute miercuri, bani, documente contabile, registre de evidenţă fiscală, medicamente de diferite tipuri folosite în tratarea unor boli grave, unele dintre ele având data de valabilitate expirată sau prezentând semne vizibile de manipulare, depozitate în condiţii improprii, caiete sau agende în care se află înscrise situaţii care atestă circuitul ilicit al medicamentelor, calculatoare, laptopuri şi hard-disk-uri. Surse din Poliţie au declarat, pentru Mediafax, că suspecţii vizaţi în acest dosar aduceau din Turcia, Cipru şi Grecia flacoane de Sutent, Velcade, Pegasys şi Hereceptin - toate medicamente contra cancerului - care nu conţineau substanţa activă decât în cantităţi foarte mici. Apoi medicamentele erau vândute în ţări din UE mai ieftin cu o treime faţă de preţul pieţei, pentru ca marfa să fie astfel mai atractivă pentru clienţii străini. În România, preţul de piaţă al unui asemenea medicament este de până la 5.000 de euro, însă, în străinătate, aceste medicamente sunt mult mai scumpe. Astfel, medicamentele contrafăcute au ajuns din România în ţări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie. Potrivit surselor citate, mai mulţi bolnavi de cancer au reclamat la Poliţie că au achiziţionat citostatice contrafăcute de la un lanţ de farmacii, despre care ştiau că au produse mai ieftine. Conform unor surse apropiate anchetei, medicamentele care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu conţineau substanţa activă care ar fi trebuit să-i ajute.