Liderul gherilelor din Caucazul rusesc, Doku Umarov, trăieşte, dar este rănit, a declarat preşedintele cecen, Ramzan Kadîrov, într-un interviu acordat cotidianului ”Izvestia”, după ce o parte a presei ruse anunţa la începutul lunii iunie că Umarov ar fi murit. ”Potrivit informaţiilor noastre, este rănit şi a fost evacuat”, a declarat Kadîrov, adăugînd că cele cinci gărzi ale lui Umarov au fost ucise. ”Data viitoare îl vom lovi în plin; dacă îi eliminăm apropiaţii, sîntem deja pe drumul cel bun. Numai moartea îl aşteaptă”, a mai spus preşedintele cecen pro-rus. La începutul lunii iunie, o parte a presei ruse, citînd surse anonime, anunţa moartea lui Doku Umarov în cadrul unei operaţiuni speciale desfăşurate la frontiera dintre Inguşetia şi Cecenia, informaţie dezminţită de rebeli. Într-un interviu publicat luni, pe site-ul Institutului Prague Watchdog, Umarov declara că nu a mai fost rănit din 1995. Doku Umarov, născut în aprilie 1964, şi-a consacrat viaţa luptei împotriva forţelor ruseşti, mai întîi pentru a obţine independenţa Ceceniei şi apoi în numele Islamului. În iunie 2006, el a devenit ”preşedintele separatist al Ceceniei”. Umarov a părăsit ulterior mişcarea separatistă, declarîndu-se, în 2007, ”emirul Caucazului”, cu obiectivul declarat de a instaura un emirat în tot Caucazul rusesc. În ultimele săptămîni, gherilele separatiste şi-au multiplicat atacurile în regiune, omorînd numeroşi poliţişti şi militari şi rănindu-l grav pe preşedintele Inguşetiei, Iunus-Bek Evkurov.

Finalul operaţiunii antiteroriste care s-a desfăşurat timp de zece ani în Cecenia nu a adus niciun rezultat, a mai declarat preşedintele cecen, Ramzan Kadîrov. Moscova a anunţat, în aprilie, încheierea operaţiunii antiteroriste, care a fost lansată în Cecenia, în octombrie 1999, în urma unui atac al separatiştilor ceceni împotriva republicii caucaziene ruse Daghestan şi în urma unei serii de atentate sîngeroase împotriva unor imobile în Rusia. Luptele de mare anvergură s-au încheiat către 2002, însă o grupare de gherilă procecenă continuă să atace militarii şi poliţiştii din Cecenia şi din republicile vecine, Inguşetia şi Daghestan. Pe de altă parte, preşedintele cecen a mai anunţat marţi că negociază revenirea emisarului separatist cecen Ahmed Zakaiev, considerat terorist de Moscova, în această republică din Caucaz. “Ne aflăm în negocieri cu Zakaiev. Dacă i se spune în acest moment că aştept să mă sune, mă va suna. Va spune că este pregătit să revină. Eu cred că nu a comis nicio crimă. Este un actor care ştie să vorbească frumos”, a declarat preşedintele cecen. În opinia acestuia, “Zakaiev ar putea ajuta la repartierea în Cecenia a zeci de mii de ceceni care trăiesc în prezent în Europa. În cîţiva ani, aceşti oameni şi copiii lor care se nasc acolo vor deveni europeni, vor uita valorile şi cultura noastră. Occidentul îi va folosi şi îi va ridica împotriva poporului cecen şi Rusiei. Dacă nu-i convingem să se întoarcă în patria lor, astăzi, vor continua să existe mereu probleme. Zakaiev poate face acest lucru, deoarece unii dintre aceşti oameni îl ascultă în continuare”. Într-un interviu acordat, în februarie, cotidianului rus “Rosiskaia Gazeta”, preşedintele cecen l-a invitat, deja, pe Zakaiev să revină în Cecenia. Ahmed Zakaiev a respins, însă, această ofertă, exprimîndu-şi îndoiala cu privire la promisiunile de securitate făcute de Ramzan Kadîrov.

Apropiat al fostului preşedinte separatist Aslan Mashadov, ucis la 8 martie 2005, al cărui purtător de cuvînt în Europa era, iar ulterior “ministru al Afacerilor Externe al separatiştilor”, Zakaiev trăieşte, în prezent, în exil la Londra, din 2002. Marea Britanie i-a acordat statutul de refugiat politic în 2003. Justiţia britanică a respins cererile de extrădare din partea Moscovei, care îl acuză de acte de terorism în timpul celor două războaie ruso-cecene.