Liderul tătarilor din Crimeea, Mustafa Djemilev, are accesul interzis, timp de cinci ani, pe teritoriul ucrainean alipit în martie la Rusia, a anunţat, ieri, Medjlis, adunarea tătarilor din Crimeea. Părăsind Crimeea pentru a merge la Kiev, ieri dimineaţă, lui Djemilev i-a fost înmânat un document, de către vameşi, care îi interzice să intre în Federaţia Rusă până la 19 aprilie 2019, a precizat Lilia Muslimova. ”Această decizie arată cu ce stat civilizat avem de-a face”, a reacţionat Djemilev pentru site-ul de ştiri Russia Today.

Tătarii, minoritate musulmană din Crimeea, s-au arătat ostili alipirii peninsulei la Rusia în martie, în urma unui referendum denunţat drept ilegal de Kiev şi occidentali. Luni dimineaţă, aproximativ 30 de bărbaţi în ţinută de camuflaj au mers la Medjilis, adunarea reprezentativă a tătarilor din Crimeea, care a avut loc la Simferopol, pentru a retrage drapelul ucrainean care flutură din 19 aprilie, la cererea lui Djemilev, liderul istoric al tătarilor din Crimeea. Într-un gest în favoarea acestei minorităţi, preşedintele rus, Vladmir Putin, a semnat un decret privind reabilitarea tătarilor din Crimeea în calitate de popor reprimat în timpul lui Stalin. Tătarii din Crimeea, care reprezintă aproximativ 12% din populaţia peninsulei situate în sudul Ucrainei, au boicotat în mare parte referendumul din 16 martie, care a condus la alipirea Crimeei la Rusia. Această comunitate se îndoieşte de Moscova, după ce Iosif Stalin, care îi acuza de colaborare cu germanii, a ordonat deportarea tătarilor în masă din Crimeea către Asia Centrală, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei nu au primit autorizaţia de a se întoarce în Crimeea decât după Perestroika, la sfârşitul epocii sovietice. Ucraina nu a adoptat niciodată legea privind reabilitarea lor, iar tătarii se confruntă în continuare cu probleme privind proprietatea asupra terenurilor.