Miniştrii europeni de Interne, reuniţi în cadrul Consiliului JAI, au decis ieri ca Liechtenstein să devină, de la 19 decembrie, a 26-a ţară membră Schengen. Miniştrii au adoptat o decizie ce permite atât ridicarea controalelor la graniţele interne spaţiului Schengen cu Liechtenstein, cât şi eliminarea actualelor restricţii asupra folosirii Sistemului de Informaţii Schengen (SIS). Într-o evaluare precedentă, Consiliul JAI a stabilit că Liechtenstein îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru aplicarea practică a părţilor relevante ale acquisului Schengen. Din spaţiul Schengen fac parte, în prezent, 22 de state din cele 27 ale UE (excepţiile sunt România, Bulgaria, Cipru, Irlanda şi Marea Britanie) plus Islanda, Norvegia şi Elveţia. Spaţiul Schengen a fost fondat la 14 iunie 1985, când Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Olanda au semnat Acordul Schengen. După cinci ani, prin Convenţia Schengen s-au decis modalităţile în care abolirea controalelor la graniţele interne să fie pusă în aplicare şi au fost stabilite o serie de măsuri necesare compensatorii pentru consolidarea controalelor la graniţele externe.

ADERAREA ROMÂNIEI, AMÂNATĂ Tot în reuniunea de ieri a miniştrilor de Interne europeni, preşedinţia poloneză Consiliului UE a făcut o prezentare succintă a dosarului extinderii Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei. După cum se ştie, Olanda este singura ţară care încă blochează extinderea Schengen, după ce Finlanda a anunţat luna trecută că va lua în considerare posibilitatea aderării României şi a Bulgariei în două etape, întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finalul lui martie 2012, iar apoi cu graniţele terestre, după iulie anul viitor. Totuşi, autorităţile olandeze au precizat că doresc să aştepte raportul intermediar din luna februarie, elaborat de CE în cadrul MCV. Poziţia Guvernului olandez a fost reafirmată înaintea reuniunii Consiliului JAI, de ministrul Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers, care a spus că Olanda îşi menţine toate argumentele prezentate până acum şi aşteaptă raportul intermediar din februarie, din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Decizia de extindere a spaţiului Schengen trebuie luată în unanimitate de miniştrii de Interne ai statelor membre (Consiliul JAI). În procesul decizional, PE are doar un rol consultativ, avizul favorabil în această privinţă fiind dat de plenul PE, în luna iunie, prin adoptarea raportului elaborat de eurodeputatul Carlos Coelho. Liderii Celor 27 au cerut, în concluziile recentului Consiliu European, ca o decizie privind extinderea Schengen să fie adoptată cât mai curând posibil, ţinând cont de faptul că toate condiţiile juridice necesare aderării au fost îndeplinite de România şi Bulgaria.

PREŢUL OBOSELII POLITICE DIN UE ”România şi Bulgaria sunt membre UE din 2007, dar plătesc un preţ mare pentru oboseala politică, care nu are nimic de-a face cu cerinţele pentru aderarea la Schengen, dar care are mult de-a face cu ideea că spaţiul liberei circulaţii în cadrul UE ar trebui revizuit”, este de părere fostul ministru italian de Externe Franco Frattini. ”Am răspuns în cadrul UE de extinderea spaţiului Schengen la noile state membre, iar normele pe care le-am stabilit în 2007 au fost foarte precise şi foarte transparente”, a afirmat Frattini, subliniind că ”Sofia şi Bucureştiul au îndeplinit criteriile tehnice necesare pentru a adera la Schengen”. Potrivit fostului şef al diplomaţiei italiene, cel care este pus la îndoială este, în realitate, însuşi conceptul de liberă circulaţie a cetăţenilor. Frattini a adăugat că ”fluxurile de lucrători ilegali şi de romi care comit, uneori, infracţiuni sunt proporţional minime în comparaţie cu masa foarte mare a populaţiei române şi bulgare care, cu siguranţă, este alcătuită din persoane care se simt şi sunt cetăţeni europeni. Este absurd ca bulgarii şi românii să nu se poată bucura de libertatea de circulaţie, mai ales după ce criteriile tehnice au fost îndeplinite”. Fostul şef al diplomaţiei italiene a apreciat că ”Balcanii sunt o regiune absolut strategică pentru Europa şi ar fi miop şi periculos să te opui extinderii UE către ţările din regiune”.