Discuţiile pe baza Legii educaţiei purtate, ieri, în Camera Deputaţilor, au încins spiritele parlamentarilor români. Puterea şi Opoziţia s-au contrat pe un amendament la legea Educaţiei care prevedea predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor naţionale. Prevederea a fost susţinută de Putere, dar infirmată printr-un amendament admis în Comisia de Educaţie, care prevedea că cele două materii vor fi învăţate în limba română. „De dragul de a nu-şi pierde partenerii de guvernare (UDMR - n.r.), PDL a renunţat la a apăra interesul naţional”, a acuzat fostul ministru al Educaţiei, Cristian Adomniţei. Deputatul PSD de Harghita, Mircea Duşa, a fost cât se poate de virulent la adresa ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu: „Nu înţeleg de ce nu aţi propus ca limba română să fie învăţată în maghiară”, a tunat acesta. Cei doi au fost contraţi imediat de deputatul UDMR, Koto Iosif: „Permiteţi-mi să vă contrazic. Nu a fost o înţelegere politică. Eu afirm că este momentul democraţiei în învăţământul românesc. Este interesul nostru comun ca copiii noştri să însuşească şi să se integreze în pământul natal”, a spus Koto Iosif, fără să precizeze, însă, cum se poate face această integrare, în condiţiile în care tot mai puţini etnici maghiari vorbesc sau înţeleg limba română. Deputatul PNL Adriana Săftoiu a apreciat că proiectul Legii educaţiei adoptat de Comisia de învăţământ a Camerei seamănă cu „o rochie croită pe măsura 36, pe care trebuie s-o poarte o doamnă de măsura 44” şi a atras atenţia că unele amendamente trebuie rediscutate în plen. Adriana Săftoiu a subliniat că „cel mai mare rău al Legii educaţiei” a fost termenul foarte scurt de dezbatere pe care l-a avut la dispoziţie Comisia de învăţământ pentru a elabora un proiect cu 316 articole şi care reglementează „viitorul unei naţiuni”.