REGULI PENTRU FIECARE Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a stabilit că statele UE au dreptul să impună limite poluării fonice produse de avioanele care circulă pe deasupra zonele urbane. După o dispută prelungită între oraşul Bruxelles şi o companie de transport aerian, CEJ a hotărât că statele UE pot, teoretic, să stabilească niveluri maxime de zgomot, după măsurători făcute la sol, care să fie respectate de avioanele ce zboară deasupra zonelor locuite din apropierea unui aeroport. Curtea a intervenit după ce European Air Transport (EAT), o unitate a grupului DHL, a cerut anularea unei amenzi din anul 2007, acordată de autorităţile din Bruxelles, după ce unul din avioanele sale a depăşit nivelurile maxime de zgomot, pe timpul serii, deasupra oraşului. Compania, care a fost amendată cu 56.113 euro, a susţinut că decizia autorităţilor din Bruxelles a încălcat regulile UE, deoarece au fost măsurate nivelurile de zgomot de la sol, nu din avion şi că penalizarea echivalează cu o restricţie de operare. CEJ a respins însă argumentele companiei, definind o restricţie de operare drept ”o interdicţie totală sau temporară, care împiedică accesul unei aeronave la un aeroport din UE”. Instanţa a precizat că în cazul în care limitele privind mediul vor fi atât de restrictive încât să determine în mod clar operatorii aerieni să renunţe la afacere, atunci o astfel de legislaţie ar însemna o restricţie asupra operaţiunilor. CEJ, care oferă interpretări asupra legilor dar nu şi decizii în diverse dispute, a trimis cazul înapoi instanţelor belgiene, pentru a stabili dacă nivelurile de zgomot decise de autorităţile din Bruxelles sunt sau nu acceptabile.

45 DE MILIOANE DE EUROPENI AFECTAŢI Unul din 16 europeni, adică peste 45 de milioane, este afectat de poluarea fonică provocată de traficul rutier. Conform unui studiu realizat de CE împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi dat publicităţii în luna martie, zgomotul este al doilea factor poluant care generează boli, după cel al poluării aerului. Unul din trei europeni este expus la zgomot în timpul zilei iar una din cinci persoane este deranjată de zgomot în timpul nopţii. Expunerea prelungită la zgomot creşte riscul bolilor cardiovasculare, produce afecţiuni ale auzului, generează insomnii şi stări de nervozitate, afectează grav nivelul atenţiei copiilor în procesul de învăţare.

Conform studiilor la nivel european, un top al celor mai poluante surse de zgomot, în funcţie de numărul de locuitori expuşi la peste 55 Db (A) arată astfel: 45 de milioane de locuitori sunt afectaţi de zgomotul produs de traficul rutier, 7,5 milioane de locuitori de traficul feroviar, 2,6 milioane de locuitori de traficul aerian şi 0,5 milioane de locuitori de zgomotul industrial. Directivele europene prevăd ca, până la finele anului viitor, toate oraşele UE cu peste 100.000 de locuitori să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice. Legislaţia europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare cinci ani, intrând în calcul nu numai oraşele, ci şi reţeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau porturile. România trebuie să realizeze, până la jumătatea anului viitor, hărţi de zgomot pentru oraşele cu populaţii de peste 100.000 de locuitori. Precedentul termen de auditare a fost sfârşitul lui 2007, referindu-se doar la oraşele cu peste 250.000 de locuitori, adică Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara. Respectarea termenului limită este puţin probabilă, având în vedere că, anul acesta, doar două oraşe au început să culeagă datele necesare studiului: Oradea şi Târgu-Mureş. Preţul unei hărţi variază de la 250.000 de euro pentru un oraş mic, cum este Oradea şi sare de un milion de euro pentru Bucureşti.