Reforma structurală a economiei româneşti, începută în ultimul deceniu al mileniului trecut, este departe de a se fi încheiat. În paralel cu scăderea drastică a salariaţilor din majoritatea sectoarelor de activitate, a avut loc o "explozie" a numărului pensionarilor, în vreme ce capacităţile de producţie au fost reduse, sau, cel mai adesea, închise. Costurile sociale impuse de adaptarea economiei autohtone la sistemul capitalist s-au răsfrînt direct asupra populaţiei. Şomajul a atins cote ridicate, iar spectrul sărăciei este evident în majoritatea centrelor urbane ale ţării, indiferent de mărimea sau zona geografică în care sînt situate. Mai tragic este în zonele rurale unde amprentele lăsate de subdezvoltarea celor 16 ani de economie de piaţă se văd cu ochiul liber. În cele mai multe zone rurale marii investitori, aşteptaţi de români cu sufletul la gură pentru a salva lumea satelor, se lasă încă aşteptaţi. Lipsiţi de posibilităţi reale de afirmare, tinerii au plecat la oraş pentru locuri de muncă mai bine plătite. Cu toate că fluxul migratoriu continuu dinspre sat spre oraş s-a mai diminuat în ultimii ani, sătenii care s-au încăpăţînat să rămînă locului, au ajuns să trăiască de pe o zi pe alta. Fenomenul este similar şi în localităţile dobrogene, iar în pofida măsurilor implementate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Constanţa pentru ocuparea resurselor de muncă disponibile, în ultimii şase ani s-a înregistrat un decalaj tot mai mare între aglomeraţiile urbane şi aşezările rurale. Cu toate că rata şomajului la nivelul judeţului a scăzut de la 10, 2 în 1999, la 5% în ianuarie 2006, statisticile arată că din cele 16.000 de persoane aflate în evidenţa AJOFM, peste 11.000 provin din mediul rural.

Dintr-o analiză a situaţiei în oraşele constănţene rezultă că cei mai mulţi şomeri, 1.933, sînt înregistraţi în municipiul Constanţa, urmat de Medgidia - 595, Cernavodă - 502, Hîrşova - 363, Mangalia - 331 şi Năvodari cu 294 de şomeri. Pe de altă parte, în topul localităţilor constănţene cu mari probleme în ocuparea forţei de muncă disponibile conduce detaşat Lipniţa care, cu cei 391 de şomeri înregistraţi, depăşeşte chiar şi Hîrşova, cu toate că oraşul de pe malul Dunării are, cel puţin în intervalul de vîrstă cuprins între 18 şi 62 de ani, o populaţie de trei ori mai numeroasă. Asta înseamnă că la Lipniţa cel puţin unul din 5 săteni îşi duce existenţa din ajutorul lunar primit de la stat, însă situaţia nu este mai roz nici în localităţle Adamclisi, Castelu, Ostrov, Mircea Vodă, Ion Corvin şi Ciobanu care totalizează împreună aproape 1.500 de şomeri. "Şomajul în mediul rural reprezintă una dintre preocupările noastre, mai ales că în fiecare an, sînt derulate programe pentru eliminarea acestor decalaje. Pe lîngă diferenţele de oportunităţi dintre oraşe şi sate, cauzele acestui fenomen se regăsesc în educaţie, calificările şi specializările persoanelor care intră pe piaţa muncii", a declarat purtătorul de cuvînt al AJOFM Constanţa, Cristina Brînzoi.