Tărăgănare politică. Strategia pentru Biodiversitate 2020, ce va fi elaborată de Consiliul de Mediu al UE, stârneşte controverse în privinţa aprobării ţintelor şi a acţiunilor prevăzute. Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Franţa, Spania şi Italia sunt sceptice în privinţa întregului set de obiective cuprinse în strategie, în timp ce alte câteva state vor aştepta finalizarea reformei Politicii Comune de Pescuit, a Politicii Agricole Comune şi a Bugetului UE, înainte de a se pronunţa. Întârzierea adoptării strategiei pune în pericol resursele naturale ale Europei, inclusiv ale ţării noastre. Angajamentul pentru un randament sustenabil al pescuitului până în 2015, aşa-numitul MSY, care arată cantitatea maximă de peşte ce poate fi pescuită fără ca specia de provenienţă să fie pusă în pericol, a fost adoptat în cadrul Summit-ului Global pentru Dezvoltare Durabilă din 2002, dar la presiunile Franţei, multe ţări au decis să ignore acest angajament.

Adoptarea Strategiei pentru Biodiversitate fără ţinte ar reprezenta un demers ineficient, care ar pune în pericol populaţiile de peşte dar şi alte resurse naturale de care omenirea depinde. Lipsa de interes faţă de problemele de mediu este reflectată şi la nivelul altor politici de mediu, în primul rând prin faptul că statele UE nu sunt dispuse să îşi reducă în mod considerabil emisiile de carbon. De exemplu, Directiva Cadru privind Apa este implementată într-un ritm extrem de lent. Această directivă ar garanta sănătatea râurilor, lacurilor şi a zonelor umede care ne asigură resursele de apă necesare. Aprobarea de către Comisia Europeană a ”Drumului spre o economie competitivă bazată pe un consum redus de carbon în 2050” reprezintă un alt punct important pe agenda Consiliului de Mediu. Acesta ar trebui să includă repere pentru 2030, 2040 şi 2050, dar şi recunoaşterea faptului că, până în 2020, se vor depăşi ţintele actuale referitoare la climă, cu condiţia ca UE să îşi îndeplinească obligaţiile referitoare la sursele de energie regenerabilă existente şi la economisirea energiei.

Irosirea resurselor. Ecologiştii din Europa sunt de părere că Bătrânul Continent îşi iroseşte resursele naturale, aerul, apa, energia, solul şi materiile prime. Acest model actual de utilizare a resurselor nu este o opţiune demnă de luat în calcul pentru viitor. Europa trebuie să se îndrepte către o economie verde, lucru despre care se crede că va avea un rol decisiv în depăşirea problemelor financiare şi economice. Calea către o economie verde este imposibil de realizat fără adoptarea Strategiei pentru Biodiversitate, a unor măsuri de reducere a emisiilor de carbon şi fără implementarea Directivei Cadru privind Apa.