“Un raport al Comisiei Europene, realizat în perioada 2000-2005, arată că sectorul construcţiilor este caracterizat, pe de o parte, de un număr foarte mare de întreprinderi mici ce utilizează forţă de muncă intensivă, iar pe de altă parte, de un număr extrem de mic de firme mari, dar cu un număr mare de angajaţi, care realizează o cifră de afaceri uriaşă ce acoperă, în total, 15% din sectorul construcţiilor din comunitatea europeană. Acest lucru se aseamănă foarte mult cu ceea ce se întîmplă în România”, a declarat Barbu Simion, consilier în cadrul Patronatului Societăţilor din Construcţii din România. El a mai precizat că în Europa există peste un milion de microîntreprinderi care activează pe acest segment, la care se adaugă 10 firme mari, din care şase sînt japoneze şi doar patru sînt europene.

Potrivit lui Simion, semnalul de alarmă care s-a tras în comunitatea europeană, la fel ca şi în România, se referă la faptul că forţa de muncă din construcţii se află într-un declin. “Majoritatea celor care lucrează în construcţii în prezent, sînt persoane de vîrsta a treia. Se estimează că, în următorii 20 de ani, se va resimţi un şoc uriaş, întrucît majoritatea lucrătorilor din construcţii vor ieşi la pensie”, a explicat Simion. De asemenea, membrii patronatului din construcţii au concluzionat că România se confruntă cu o lipsă de forţă de muncă în acest sector care se acutizează pe zi ce trece, la care se adaugă un grad redus de pregătire profesională a acestora. La rîndul său, decanul Facultăţii de Construcţii din cadrul Universităţii Ovidius, Virgil Breabăn, a precizat că toate aceste aspecte pot fi rezolvate printr-o politică clară, printr-o legislaţie îmbunătăţită, dar şi prin crearea de condiţii optime pentru cei care lucrează în construcţii. “Tinerii nu mai sînt interesaţi să devină ingineri, întrucît studiile inginereşti presupun o muncă asiduă care nu îţi permite să şi munceşti în acelaşi timp, astfel că nu prea au bani în facultate. Mai mult, după ce termină facultatea, salariul de inginer nu este atractiv. Dintre absolvenţii facultăţilor de profil, doar 10-15% îşi merită diploma de inginer, restul fiind de nota 5. Chiar şi aşa, toţi îşi găsesc de lucru”, a încheiat Breabăn.