Deschiderea UE faţă de Europa Centrală a supus statele fondatoare la un test privind integrarea rromilor originari din aceste ţări, iar dificultăţile cu care se confruntă Italia arată o lipsă de pregătire îngrijorătoare. Noul val de violenţe xenofobe din Italia, al doilea în cîteva luni, şi măsurile represive anunţate de noul Guvern de dreapta îngrijorează oficialii de la Bruxelles, deşi Comisia Europeană refuză oficial să facă orice comentariu. “Autorităţile italiene trebuie să înţeleagă că rromii din România sînt cetăţeni europeni şi că nu este posibil să îi considere drept imigranţi ilegali”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial european. Liderii italieni dovedesc o lipsă totală de pregătire, se plîng mai mulţi oficiali europeni care au atras atenţia asupra faptului că aceştia nu au ştiut sau nu au vrut să integreze comunităţile de rromi, cantonate în tabere improvizate la periferia marilor oraşe.

Un raport comandat de Comisia Europeană în contextul extinderii din 2004, cînd au aderat ţări din Europa Centrală, sublinia deja situaţia deplorabilă a romilor din UE. Aceştia sînt victimele “discriminării rasiale şi etnice pe piaţa muncii şi trăiesc peste tot în Europa în locuinţe mediocre care se caracterizează prin formarea unor gheto-uri”, constata documentul. Aderarea României şi Bulgariei la UE în 2007 nu a rezolvat problemele. “Ne-au dat multe lecţii în timpul negocierilor de aderare pentru integrarea minorităţilor noastre, iar acum, cînd frontierele au căzut şi problema s-a deplasat spre ei, cei care dădeau lecţii ne spun că nu ştiu ce să facă şi ne cer să ne luăm cetăţenii”, a ironizat un funcţionar european român.

Italia - singura ţară europeană care nu a cerut fonduri de la UE pentru integrarea romilor

UE a prevăzut fonduri pentru a ajuta la integrarea rromilor, deveniţi cea mai importantă minoritate etnică din spaţiul comunitar. Numărul rromilor din Europa este între trei şi patru milioane, estimează serviciile Comisiei Europene. Circa 160.000 trăiesc în Italia, dintre care 60.000 originari din România, conform Opera Nomadi, o asociaţie de ajutorare a acestei comunităţi. După cum a recunoscut noul ministru italian al Afacerilor Externe şi fost comisar european, Franco Frattini, “Italia este singura ţară europeană care nu a cerut fonduri de la UE pentru integrarea romilor”. De exemplu, Spania a obţinut în ultimii ani 60 de milioane de euro pentru acest lucru. Acest lucru spune multe despre abordarea problemei de către echipa lui Silvio Berlusconi, aflat la putere din 2001, cu o pauză de 20 de luni în opoziţie. “Autorităţile italiene nu au anticipat problema rromilor. Au lăsat-o să se înrăutăţească şi acum dau dovadă de o gestionare fără prea multă reflecţie”, acuză un oficial european, sub protecţia anonimatului. Lipsa lor de pregătire îi determină să reacţioneze într-o manieră extremă. Prima criză cu comunitatea rrom din Italia s-a produs în octombrie 2007, în urma unui viol. Liderul partidului de dreapta Alianţa Naţională, Gianfranco Fini, a declarat atunci că “rromii nu sînt capabili să se integreze în societatea noastră”. Discursul său nu s-a schimbat nici cu a doua criză. Printre măsurile planului de securitate aflat în curs de pregătire figurează obligaţia de a dispune de un venit minim legal şi o locuinţă decentă, în caz contrar existînd riscul repatrierii în ţara de origine, o dispoziţie care vizează în primul rînd rromii. Aceste prevederi, dacă vor fi adoptate miercuri, vor fi examinate de Bruxelles, pentru a verifica dacă sînt conforme cu legislaţia europeană, care reglementează condiţiile expulzării şi instaurează un drept de şedere pentru cetăţenii UE.

Un observator al UE, care se ocupă de monitorizarea situaţiei taberelor de rromi din Italia, a criticat condiţiile pe care le-a găsit în această ţară. „Situaţia rromilor din Italia este oribilă”, a declarat europarlamentarul de etnie rrom Viktoria Mohacsi, în timpul unei vizite la tabăra Casilino 900 de la Roma. „Este incredibil că într-o ţară democratică există persoane care trăiesc fără drepturi şi fără documente, chiar dacă sînt aici de 40 de ani”, a adăugat Viktoria Mohacsi. Europarlamentarul ungar a fost însărcinat de UE să monitorizeze situaţia taberelor de rromi din Italia, în urma incidentelor de la Neapole.