Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a clasat plângerea depusă de Asociaţia Accept privind incidentele care au avut loc în februarie 2013, la proiecţia filmului "Copiii sunt bine-mersi" de la Muzeul Ţăranului Român (MŢR), anunţă ONG-ul, precizând că va continua demersurile în instanţă. Pe 20 februarie 2013, proiecţia filmului "Copiii sunt bine-mersi / The Kids Are All Right", programată la Muzeul Ţăranului Român în cadrul Lunii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transgender, n.r.) - manifestare pentru promovarea drepturilor minorităţilor sexuale organizată de Asociaţia Accept -, a fost oprită de aproximativ 50 de persoane, care s-au ridicat de pe scaune şi au început să huiduie şi să cânte cântece bisericeşti. Întreaga acţiune, finalizată cu oprirea proiecţiei şi plecarea spectatorilor, a fost filmată şi poate fi vizionată online (https://www.youtube.com/watch?v=KXeSrFyobAU&feature=youtu.be). Asociaţia Accept şi 10 dintre persoanele care fuseseră în sală au făcut plângere la Poliţie, la începutul lunii martie, împotriva manifestanţilor, dar şi a forţelor de ordine care au venit la faţa locului, dar nu au intervenit pentru stoparea manifestării homofobe. După aproximativ o oră, în care manifestanţii au întrerupt proiecţia cântând cântece religioase şi imnul naţional şi i-au hărţuit pe participanţii la eveniment, adresându-le injurii precum "Moarte homosexualilor", "Nu vă vrem aici", "Nu sunteţi români", în condiţiile în care forţele de ordine erau prezente la faţa locului, spectatorii au plecat, fiind legitimaţi la ieşire, a declarat avocata Iustina Ionescu, reprezentanta Asociaţiei Accept.

Parchetul de pe lângă CAB a decis că "acţiunile unui grup de extremă dreapta împotriva participanţilor la o manifestare culturală", organizată în cadrul Lunii Istoriei LGBT 2013, "nu reprezintă agresiune şi că forţele de ordine prezente nu trebuie sancţionate pentru lipsa lor de reacţie", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Accept.

Procurorul consideră că "în timpul acestui eveniment nu au fost înregistrate agresiuni din partea niciunei persoane" şi că incidentul ar fi fost mai degrabă un schimb amiabil de idei: participanţii şi-au reproşat "lipsa de toleranţă faţă de persoanele cu alte orientări sexuale", pe de o parte, şi pe de altă parte "faptul că evenimentul a fost organizat în acea locaţie, considerată un simbol al ţăranului român", arată Accept. "Criticăm soluţia dată de Parchet şi o vom ataca în justiţie. Este inadmisibil ca încă o dată organele de cercetare penală să se arate neputincioase în faţa unor acte extremiste îndreptate împotriva unor bucureşteni, doar pentru că participă la un eveniment cultural de susţinere a drepturilor egale pentru persoanele LGBT. Este deja al patrulea caz de această natură raportat la poliţie în ultimii patru ani. Deşi sunt prezentate probe video, există martori şi agresorii sunt sau pot fi identificaţi, autorităţile tratatează superficial investigaţia şi se dovedesc mai îngăduitoare cu agresorii decât le permite chiar legea. Pentru această atitudine, România riscă să răspundă în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul din 2006, când cinci tineri care se întorceau de la marşul gay au fost bătuţi la metrou", a declarat Iustina Ionescu, specialist în legislaţia privind drepturile omului. Potrivit acesteia, în plângerea înaintată Poliţiei, a fost indicată înregistrarea video a evenimentelor, dar au şi fost identificaţi mai mulţi dintre manifestanţi, ei fiind cunoscuţi în mediul online. Plângerea a fost transferată, de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, la Parchetul Tribunalului Bucureşti, apoi la Parchetul Tribunalului Militar, pentru că au fost şi jandarmi la faţa locului, şi a ajuns, în cele din urmă, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

"Tergiversarea cazului a durat un an şi jumătate. Agresorii nu au fost chemaţi să dea declaraţii, darămite să fie traşi la răspundere. Forţele de ordine care trebuie să garanteze siguranţa participanţilor la evenimentul Accept nu au fost sancţionate pentru inabilitatea lor de a îşi face datoria", a declarat Florin Buhuceanu, director Accept.

SCURT ISTORIC Directorul MŢR, Virgil Niţulescu, a solicitat prezenţa forţelor de ordine printr-un apel la 112, în seara evenimentului. Totodată, anterior evenimentului, Asociaţia Accept a semnalat verbal şi în scris necesitatea protejării participanţilor, după ce în Bucureşti au fost puse două panouri care îndemnau la boicotarea acestei manifestări din cadrul Lunii LGBT. "Vino la Muzeul Ţăranului Român azi (20 februarie 2013, n.r.) la ora 18.00! Ţi-ai vedea băieţelul... homosexual? Ţi-ai închipui fetiţa... lesbiană? Pe Olari şi la MŢR se fac nişte chestii", scria pe panouri. Alianţa Familiilor din România şi Asociaţia Provita au fost amendate, în septembrie 2013, cu câte 1.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru afişarea mesajelor respective. Reprezentanţi ai Asociaţiei Provita, Alianţei pentru Demnitate Naţională şi Asociaţiei "Basarabii" au susţinut, într-o conferinţă de presă, pe 25 februarie 2013, că au manifestat în acest fel după ce MŢR s-a asociat "cu propaganda homosexuală". "Am considerat şi considerăm că memoria şi identitatea ţăranului român (...) nu au nimic în comun cu homosexualitatea", a spus Iulian Capsali, preşedinte al Alianţei pentru Demnitate Naţională şi candidat la alegerile europarlamentare din acest an. Acesta mai spunea că prin permiterea proiecţiei filmului "Copiii sunt bine-mersi" a fost încălcat dreptul la demnitate naţională şi la identitate al ţăranului român.

Într-un comunicat de presă remis pe 22 februarie 2013, Ambasada SUA la Bucureşti a transmis că este "foarte dezamăgită" de protestul de la Muzeu, care a împiedicat proiecţia unui film furnizat de ambasadă pentru sărbătorirea Lunii Istoriei LGTB.

ALTE INCIDENTE SIMILARE Asociaţia Accept aminteşte de alte incidente similare din ultimii ani.

Pe 22 noiembrie 2011, la premiera filmului documentar "Noi doi", din cadrul Festivalului DaKino, la Cinematograful Scala din Bucureşti, la câteva minute după începerea proiecţiei, un grup de 15-20 de persoane purtând simboluri ale organizaţiei Noua Dreaptă au intrat în cinematograf cu dispozitive în flăcări asemănătoare cu nişte torţe şi au început să strige sloganuri homofobe. Nu s-a luat nicio măsură penală sau contravenţională împotriva organizaţiei Noua Dreaptă.

Pe 6 noiembrie 2012, organizatorii unei piese de treatru privind istoria gay în România ("După Traian şi Decebal. (Din Filele Istoriei Gay în România)"), la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, au fost bătuţi de un grup neidentificat de bărbaţi, imediat după părăsirea universităţii. Şi atunci s-au depus plângeri la poliţie, fără a fi traşi la răspundere agresorii.

Cazul a cinci tineri şi tinere care în 2006, după ce au participat la marşul gay, au fost bătuţi de un grup de bărbaţi în vagonul de metrou care circula între staţiile Izvor şi Tineretului a ajuns la CEDO, întrucât, după cinci ani şi jumătate, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru că faptele s-au prescris.