Mult s-a mai agitat lumea pe tema arhivei SIPA, dar nu atât de mult ca atunci când Ministerul Justiției a aruncat bomba și a publicat lista cu persoanele care au vizitat această arhivă după desființare. Au fost consemnate 22 de nume, printre care se află cel al vicepreședintelui Senatului Laura-Iulia Scântei și cel al fostului șef ANI Horia Georgescu. „Cele 22 procese verbale consemnează data vizitei, ordinul ministrului Justiției prin care a fost permis accesul în arhivă, componența comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum și mențiunea „După verificarea și inspectarea stării documentelor în vederea desfășurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea ușilor celor două camere, precum și a ușii de acces la acestea”“, a transmis Ministerul Justiției. Aceeași instituție precizează că cele mai multe vizite au fost efectuate în perioada 2007-2008. Cea mai recentă accesare a arhivei a avut loc pe data de 12 decembrie 2013, perioadă în care ministru al Justiţiei era Robert Cazanciuc. La acel moment au avut acces fostul consilier al lui Robert Cazanciuc, Florian-Teodor Andronache, și trei angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marius Ștef, Adrian Oltenaș şi Nicolae Tiliban.

SCUZE ȘI ACUZE

Nici bine nu a publicat Ministerul Justiției lista cu persoanele care au vizitat arhiva că toată suflarea politică a început să comenteze pe această temă, care, de fapt, este doar un alt subiect umflat cu pompa. Marele balon de săpun care este această arhivă SIPA a stârnit reacții din toate părțile. Fostul președinte Traian Băsescu a sărit ca ars, spunând că, oricât ar încerca „băieţii deştepţi” să arunce responsabilitatea la CSAT, SIPA a fost subordonat „strict” Ministerului Justiţiei, afirmând că ar fi fost ilegal ca el, în calitate de președinte, sau CSAT să fi luat decizii legate de arhiva SIPA. „Oricât încearcă „băieţii veseli” să arunce responsabilitatea la CSAT, nu merge. Acest serviciu a fost înfiinţat prin ordin al ministrului, a fost subordonat strict ministrului Justiţiei, nu a primit niciodată priorităţi informative de la CSAT, nu a fost niciodată analizat în CSAT şi nu a raportat niciodată CSAT sau preşedintelui României. Cu siguranţă, foștii miniștrii ai Justiției au încercat să arunce mizeria la CSAT sau, dacă se poate, la preşedintele României. Vă imaginaţi ce-ar fi fost la gura „băieţilor veseli” dacă picam în capcana de a lua eu sau CSAT decizii legate de arhiva SIPA în locul ministrului Justiţiei? Ar fi fost ilegal şi ar fi dat ocazia „binevoitorilor” să ţipe că eu am copiat arhiva”, a spus Băsescu. La rândul lor, foștii miniștri ai Justiției Robert Cazanciuc și Cătălin Predoiu s-au scuzat cum au putut. Predoiu a spus că a procedat cu bune intenții în momentul în care a clasificat raportul și l-a trimis la CSAT, în timp ce Cazanciuc a avut grijă să spună că rolul comisiei ce a vizitat arhiva SIPA în 2013 a fost doar de a face verificări la sistemul de iluminat. „Nu erau patru persoane, era o comisie constituită ca urmare a unei sesizări venite la Ministerul Justiţiei. Sistemele de supraveghere video arătau că se întâmplă ceva cu sistemul de iluminat. Prin ordin de ministru s-a aprobat o comisie care să verifice acea instalaţie de iluminat. Au verificat instalaţia de iluminat, au schimbat un bec şi au părăsit acea incintă constatând că toate sigiliile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte. Nu au avut acces la niciun document, la absolut nimic din arhiva SIPA, a fost o operaţiune strict administrativă. Au părăsit locaţia consemnând un proces verbal la acea chestiune”, a spus Robert Cazanciuc.

BALONUL DE SĂPUN S-A SPART

După toată agitația, scuzele și isteria, chestiunea cu desecretizarea arhivei s-a dovedit a fi, în final, doar un balon de săpun. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus că, în realitate, au fost mult mai multe vizite în arhiva SIPA. Cu alte cuvinte, desecretizarea nu a fost, de fapt, desecretizare, iar toată discuția este o mare fâsâială. „Din acea listă se află cine, în mod fizic, a intrat în arhivă și cine cunoaște adevărul din arhivă. Până acum era o necunoscută. Iată că avem lista cu persoanele care cunosc secretele din arhivă. Nu știu de ce nu s-au consemnat datele din 2006. Cel mai simplu este să vă spună cei care au guvernat și gestionat arhiva în acel moment. Toate cele 22 de vizite nu sunt 22, de fapt, sunt mult mai multe. Cele pe care le-am enumerat sunt 22 pe baza ordinelor pe care le-am trecut eu acolo. Sigur că sunt mult mai multe vizite. Sunt și câteva rapoarte pe care nu le-am desecretizat încă. Sunt două din care veți afla și mai multe informații și, sigur, mai multe vizite. Unul dintre rapoarte are caracter de secret de stat. Secretele de stat nu intră în competiția ministrului de a le desecretiza, ci trebuie inițiată o Hotărâre de Guvern. Este păcat să distrugem arhiva SIPA. Cum să o distrugem? Este un segment din istoria plăcută sau mai puțin plăcută a Justiției. Arhiva SIPA are în ea documente privind activitățile desfășurate de către funcționarii cu statut special. În plus, arhiva SIPA are probabil și elemente care țin de viața privată, elemente pe care le vom respecta și pe care nu le vom divulga”, a declarat ministrul Justiției.

Centrul de Resurse Juridice solicită un dosar penal pe tema arhivei SIPA

În toată vâltoarea și nebunia cu arhiva SIPA a intervenit și Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), care a cerut procurorului general Augustin Lazăr să deschidă un dosar penal în legătură cu această situație. „Nu credeți că este timpul să deschideți, totuși, un dosar penal cu privire la infracțiunile comise în legătură cu arhiva SIPA sau DGPA? Nu credeți că trebuie să investigați felul în care s-a făcut și se face poliție politică în România, subiecții pasivi fiind magistrați? Nu credeți că trebuie să investigați felul în care s-a manipulat conținutul arhivei fostei SIPA (copieri, distrugeri, sustrageri, lipsa totală a documentelor de acces în arhivă pe o perioadă de 1 an și jumătate, respectiv între 26 ianuarie 2006 și 1 iunie 2007)? Nu credeți că sunteți dator să faceți lumină, din înalta demnitate publică pe care o aveți, pentru colegii magistrați? Și pentru justițiabilul român. CSAT nu vă poate ajuta pentru simplul motiv că nu poate face urmărire penală și nici să decidă dacă aceasta este oportună sau nu. Parchetul (independent) este deasupra acestui for administrativ, iar dumneavoastră sunteți în fruntea lui. Cred că un astfel de dosar fie ne poate rupe definitiv de trecut, fie ne lasă în această mizerie morală. Mai cred că un astfel de dosar poate fi piatra de încercare a carierei dumneavoastră!”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată de Centrul pentru Resurse Juridice procurorului general Augustin Lazăr.