Astăzi, în şedinţa de Guvern, ar putea fi aprobată celebra Listă a medicamentelor compensate. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea HG din 2008 pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate a fost în dezbatere publică până în 17 martie. Potrivit proiectului, noua listă de medicamente compensate şi gratuite, care ar urma să intre în vigoare în primul semestru, la şase ani de la ultima actualizare, cuprinde 1.320 de denumiri comune internaţionale (DCI - substanţe active), dintre care 140 sunt molecule noi sau la care a fost extinsă recomandarea terapeutică şi pentru alte suferinţe. Proiectul prevede că 157 de substanţe active sunt compensate cu 90%, iar 241, cu 50%. Pentru programele naţionale sunt prevăzute 336 de DCI-uri, dintre care 101 pentru oncologie. În plus, pentru toate tipurile de transplant sunt 173 de DCI-uri. De asemenea, 152 de substanţe active sunt corespunzătoare medicamentelor gratuite de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lehuze, în tratamentul ambulatoriu. Cele mai multe molecule noi sunt destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecţiunilor cardiovasculare, afecţiunilor psihice, hepatitelor cronice de etiologie virală, precum şi bolilor rare, fără a se limita doar la aceste patologii.

Analiza de impact bugetar a estimat un impact pozitiv de 592 milioane de lei pentru anul 2014, sumă care va fi acoperită prin implementarea politicilor de reducere a cheltuielilor cu medicamentele (taxa clawback, revizuirea preţurilor la medicamente, acorduri de partajare a riscurilor între finanţator şi producător, audit al prescripţiei medicale), se arată în nota de fundamentare a proiectului. După anul 2008, în România, pacienţii nu au mai avut acces, în regim compensat, la tratamente noi. În felul acesta, se produc un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o limitare a drepturilor acestora la tratamente de ultimă generaţie, potrivit notei de fundamentare a proiectului.