Instrumentul care ar elimina suspiciunile de fraudă și corupție din procedurile de achiziții publice, ”lista neagră” a firmelor care nu au respectat procedurile, este cerut de lege dar nu funcționează, deși România ar trebui să respecte, în exercițiul financiar european 2014-2020, noile directive.

În actualul exercițiu financiar european autoritățile publice, contractante de fonduri structurale și nu numai, vor folosi aceleași practici vechi de verificare a aplicanților care vor câștiga procedurile de achiziții publice, ceea ce va duce, în opinia specialiștilor în achiziții publice, probabil, la noi cazuri de corupție și fraudă.

Din motive încă necunoscute, instituțiile publice din România nu vor folosi, în perioada imediat următoare, cel mai eficient instrument recunoscut în combaterea și prevenirea fraudării banilor publici: lista neagră a achizitorilor, așa numitul ”blacklist”, un document stipulat în actele normative adoptate de România și care ar trebui să conțină numele firmelor care au făcut probleme de-a lungul timpului.