SCHIMBĂRI Disciplina de plată în sectorul privat ar putea fi întărită prin crearea unui cazier naţional cu rău-platnici şi fraudatori. Astfel, ei ar putea fi eliminaţi din economie, spune consilierul onorific al premierului Victor Ponta, Ionel Blănculescu. „Putem solicita companiilor de stat performanţă în condiţiile în care în mediul privat vedem multe insolvenţe şi fraude? Cu siguranţă! Dacă, într-adevăr, sectorul privat a cam dat tot ce putea da, în ultimii cinci ani de criză, sectorul de stat deţine o rezervă considerabilă de eficienţă, management profesionist şi bună-credinţă. Poate aduce valoare adăugată în economie. Totuşi, aş face câteva schimbări. În primul rând, aş crea o nouă dimensiune a statului, una corporatistă, axată pe profit. Aş înfiinţa un Fond Suveran de Investiţii care să lucreze în întreaga lume şi să exploateze oportunităţile generate de criză. Aş face şi un fond naţional de acumulare, în care să se concentreze participaţii”, explică Blănculescu. Legat de disciplina de plată din mediu privat, el apreciază că e nevoie de mai mult decât o simplă lege a insolvenţei pentru a schimba ceva: „Lucrurile nu se rezolvă prin ameninţarea cu falimentul sau chiar prin insolvenţa în sine. Antidotul este revenirea economică, ieşirea din disperarea financiară. De asemenea, avem nevoie de un Cod Fiscal clar, fără echivoc, care să sancţioneze aspru orice încălcare. Un cazier naţional cu rău-platnici şi afacerişti murdari ar putea ajuta la eliminarea din economie a indivizilor care şi-au făcut o îndeletnicire din neplata obligaţiilor şi industria neagră. Chiar şi scăderea fiscalităţii joacă un rol important aici”. Alt punct-cheie subliniat de Blănculescu este informatizarea întregului sistem fiscal şi financiar, care i-ar separa pe manageri de funcţionarii publici, lovind puternic în birocraţie.

PĂRŢILE BUNE ALE CRIZEI Referitor la paşii antifraudă făcuţi de autorităţi, consilierul premierului aminteşte reducerea TVA pentru industria de panificaţie: „Este o măsură rentabilă, deoarece va reduce tentaţia evaziunii fiscale, care s-a generalizat, şi va crea premisele pentru o reducere a cotei generale de TVA, de la 24 la 19%, gradual, până în 2016”. Blănculescu mai vorbeşte şi despre scăderea investiţiilor străine directe, care i-a făcut pe unii manageri să devină pesimişti: „Criza a creionat o tendinţă a acţionarilor companiilor prezente în România de a-şi conserva capitalul şi a-şi gestiona businessul la un nivel aproape constant al capitalului investit. Trendul se va inversa, cel mai probabil după 2015, însă până atunci nu ne concentrăm pe investiţii străine directe, ci pe investiţii nou-create. Vrem ca România să ajungă un hub regional energetic şi să atragă investiţii noi (şi majore)”. În opinia sa, criza a avut şi o parte bună, reîntorcând lumea la normalitate: „Înainte de 2008, banii parcă nu mai aveau semnificaţie. Erau investiţi în foarte multe proiecte fanteziste”.