Comisia Europeană a transmis Guvernului ucrainean o listă cu 18 reforme pe care trebuie să le aplice pentru a obţine ajutor suplimentar din partea UE, a declarat comisarul pentru Extindere, Stefan Fule, după o vizită la Kiev. Măsurile acoperă domenii pentru reformele politice, stabilitatea macrofinanciară, mediul de afaceri, sectorul energetic, mediul şi aviaţia civilă. Motivele redactării acestei liste este ca blocul european să se asigure că noul preşedinte pro-rus, Viktor Ianukovici,, nu se limitează numai să vorbească de apropierea de UE, ci implementează un program în acest sens. Ucraina speră să încheie un Acord de Asociere cu UE, anul acesta, iar lista cu reforme ar putea ajuta Kievul să încheie acest acord, potrivit lui Fule. De asemenea, documentul contracarează plângerile din Ucraina, potrivit cărora UE nu ştie ce să facă în legătură cu această ţară, după cum a spus ministrul ucrainean pentru Afaceri Europene, Konstantin Ieliseiev.

Între timp, preşedintele ucrainean a promulgat legea care prevede prelungirea contractului de închiriere a bazei navale de la Sevastopol către Flota rusă a Mării Negre. Acordul, semnat săptămâna trecută, de preşedintele rus, Dmitri Medvedev şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici şi ratificat de parlamentele din cele două ţări, săptămâna aceasta, prevede extinderea prezenţei flotei ruse în portul Sevastopol, pentru 25 de ani, după expirarea actualului contract, în 2017. După aceea, acordul poate fi prelungit cu cinci ani. În schimbul staţionării Flotei ruse, ucrainenii vor beneficia de o reducere cu 30% a preţului la gazele naturale importate din Rusia. Sub fostul regim Viktor Iuşcenko, văzut ca pro-occidental, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina au avut de suferit, fiind marcate, printre altele, de criza gazului ce a paralizat o Europă întreagă.

Miercuri, procurorul de stat ucrainean a lansat o anchetă judiciară privind posibila utilizare frauduloasă a circa 290 de milioane de dolari proveniţi din vânzarea drepturilor de emisie de dioxid de carbon, de către guvernul Iulia Timoşenko. Procuratura a anunţat într-un comunicat că 2,3 miliarde de hrivne (290 de milioane de dolari), primiţi anul trecut din vânzarea emisiilor de dioxid de carbon, în baza acordului de la Kyodo, au fost folosiţi frauduloas de fostul guvern şi de Ministerul de Finanţe. În cursul unei reuniuni a Cabinetului, premierul Mikola Azarov a acuzat guvernul Timoşenko de folosirea frauduloasă a fondurilor bugetare, inclusiv pentru dispariţia a 378 de milioane de dolari primiţi în urma vânzării drepturilor de emisie către Japonia. El a sugerat că banii au fost folosiţi pentru finanţarea campaniei electorale a lui Timoşenko, o acuzaţie pe care ea a negat-o.