COMPENSAŢII PENTRU CRIME Căderea Comunismului şi destrămarea fostei Uniuni Sovietice au lăsat încă răni deschise multor naţiuni din estul Europei. Nu sunt greu de înţeles reproşurile pe care statele care au căzut în sfera de influenţă a fostei URSS le adresează în prezent. Şeful diplomaţiei lituaniene Audronius Azubalis a cerut autorităţilor de la Moscova să ia în considerare acordarea unor compensaţii pentru perioada de ocupaţie sovietică a ţării sale. „Am încurajat Rusia să deschidă un dialog pe tema unei evaluări comune a trecutului, restaurarea justiţiei, compensaţii pentru ocupaţie şi probleme care ţin de investigarea crimelor şi păstrarea memoriei victimelor”, a declarat ministrul Afacerilor Externe Audronius Azubalis, după o reuniune a Comisiei interguvernamentale ruso-lituaniene.

Rusia a avut mult timp relaţii încordate cu statele baltice, ca şi cu Polonia, din cauza a ceea ce Moscova numeşte „tentativele de a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial şi de diminuare a rolului sovietic în înfrângerea Germaniei naziste”. Rusia susţine că Armata Roşie a eliberat statele baltice de ocupantul german, dar statele baltice pun pe picior de egalitate cele două ocupaţii, citând deportările în masă efectuate de Stalin. Anul trecut, Parlamentul lituanian a aprobat amendamente care stipulează sancţiuni penale pentru cei care justifică, neagă sau minimalizează în mod public crimele internaţionale, precum şi crimele comise de URSS şi de nazişti împotriva Lituaniei.

Lituania a fost prima dintre republicile sovietice care şi-a declarat independenţa, în martie 1990. Liderul sovietic Mihail Gorbaciov a catalogat acest gest ilegitim şi invalid şi a trimis tancurile în capitala Vilnius. Deşi tancurile s-au retras după câteva ore, trupele sovietice au rămas în Lituania. Peste zece oameni au fost ucişi şi mai mulţi au fost răniţi în timpul protestelor care au început în momentul în care soldaţii sovietici au încercat să preia controlul asupra postului de televiziune din Vilnius, în ianuarie 1991.

UN SIMBOL CONTROVERSAT Monumentul Armatei Sovietice aflat în centrul Sofiei nu poate fi mutat, a decis Curtea administrativă supremă. Decizia a venit marţi seară, după analizarea unei plângeri a jurnalistului Ivo Indjev împotriva primarului Sofiei, Iordanka Fandakova. Ivo Indjev a condus o campanie de înlăturare a monumentului din centru, pe care criticii îl văd ca un simbol al ocupaţiei sovietice din anul 1944. Curtea administrativă supremă a confirmat decizia unei instanţe inferioare, care spusese că memorialul nu poate fi mutat. Judecătorii au decis că mutarea monumentului este imposibilă pentru că este vorba despre un obiect de memorial, conform Actului de organizare teritorială, acest lucru însemnând că monumentul nu poate fi mutat decât cu acordul autorilor săi, acord ce este imposibil de obţinut. În luna iunie, mai mulţi artişti au pictat figurile din bronz ale soldaţilor sovietici pentru a semăna cu personajele din benzile desenate americane.