Premierul lituanian, Andrius Kubilius, a cerut Moscovei să plătească despăgubiri pentru un atac mortal al forţelor sovietice, de acum cu 20 de ani, într-o scrisoare adresată, ieri, premierului rus, Vladimir Putin. ”Acţiunile forţelor armate ale URSS la Vilnius, la 13 ianuarie 1991, au lăsat zeci de femei văduve şi copii orfani”, afirmă Kubilius în scrisoare, cerând Guvernului rus să rezolve ”problemele care ţin de compasiune şi compensaţii adecvate”. Lituania a marcat, ieri, 20 de ani de la acest atac sângeros, care a avut scopul de a stopa ambiţiile sale către independenţă, în care au fost ucise 14 persoane, iar alte 700 au fost rănite. ”Sensibilitatea personală de care aţi dat dovadă faţă de victimele stalinismului, în acest an, la Katyn, alături de premierul polonez, ne dă speranţa că Guvernul dumneavoastră va da dovadă de bunăvoinţă faţă de evenimentele şi persoanele din Lituania pe care tocmai le-am menţionat”, a adăugat Kubilius, în scrisoarea adresată lui Putin. Lituania şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică la 11 martie 1990, dar Moscova a recunoscut-o abia la 6 septembrie 1991, după o tentativă eşuată de lovitură de stat, în capitala sovietică. URSS se dizolva patru luni mai târziu. Acest mic stat baltic, cu 3,2 milioane de locuitori, a adoptat valorile occidentale, după ce a aderat la NATO şi la UE în 2004.

Lituania riscă să provoace diferende cu Belarusul, Ungaria şi Rusia, în privinţa libertăţilor civile, în condiţiile în care a preluat ieri, pentru un an, preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). “Personal, îmi iau angajamentul să susţin libertatea presei, siguranţa jurnaliştilor şi apărarea instituţiilor independente pentru apărarea drepturilor omului”, a declarat ministrul lituanian de Externe, Audronius Azubalis, care asigură preşedinţia organizaţiei cu sediul la Viena. În ultimele săptămâni, oficialii OSCE şi liderii europeni au criticat vehement Belarusul, pentru atacurile la adresa libertăţii presei şi opoziţiei. În Rusia, condamnarea la închisoare a lui Boris Nemţov, unul dintre liderii opoziţiei, precum şi noua condamnare a fostului om de afaceri Mihail Hodorkovski, au dus la condamnări din partea comunităţii internaţionale. Şi Ungaria se află în centrul unei controverse, din cauza noii legi a presei, considerată ca o tentativă a Guvernului de a cenzura mass-media. Pe lângă apărarea libertăţilor civile, preşedinţia lituaniană va încerca să dezvolte un nou plan de acţiuni pentru OSCE şi va încerca să facă progrese pentru rezolvarea conflictelor îngheţate din R. Moldova, Georgia şi Azerbaidjan, a spus Azubalis. Organizaţia, ce are 56 de state membre, operează prin consens, ceea ce poate complica luarea deciziilor. Nevoia de consens este una dintre cauzele succesului limitat al summit-ului OSCE de luna trecută, din Kazahstan. Organizaţia a reuşit să ajungă numai la o declaraţie vagă despre principiile de bază. În practică, nevoia de consens le oferă atât SUA, cât şi Rusiei, o putere imensă în OSCE, deoarece reprezintă în continuare nucleelor alianţelor.

Este posibil ca Lituania să fi ridicat, ieri, un obstacol pentru agenda sa, abordând un subiect foarte volatil care tensionează relaţiile dintre Vilnius şi Moscova - ocupaţia sovietică a statului baltic. În discursul rostit joi, Azubalis a notat că preşedinţia Lituaniei la OSCE coincide cu împlinirea a 20 de ani de la intervenţia trupelor sovietice împotriva Guvernului şi presei lituaniene. El a cerut un moment de reculegere în onoarea victimelor.