CRIZĂ DEPĂŞITĂ Cetăţenii lituanieni, chemaţi duminică la urne pentru alegeri legislative, au îndepărtat de la putere Guvernul conservator, după una dintre cele mai profunde recesiuni din lume. Două partide de stânga, laburiştii şi social-democraţii, se află în prezent pe prima, respectiv a doua poziţie. Reprezentanţii celor două formaţiuni au sugerat că sunt dispuşi să formeze o coaliţie, posibil împreună cu un al treilea partid. După numărarea voturilor la 37% dintre secţii, Partidul Laburist a obţinut 26%, iar social-democraţii 19%. Uniunea pentru Patrie a premierului Andrius Kubilius are sub 11%. Însă numai jumătate dintre parlamentari sunt aleşi pe liste naţionale. Cealaltă jumătate provine din circumscripţiile locale. Forma finală a viitorului Guvern ar putea depinde de al doilea tur de scrutin, de peste două săptămâni.

Guvernul premierului Andrius Kubilius a fost pedepsit pentru reducerea pensiilor şi salariilor. Acesta a preluat puterea în 2008, când criza financiară globală punea capăt unui boom economic spectaculos al Lituaniei, alimentat de creditele ieftine. Guvernul a impus un program de austeritate drastic, pentru a evita falimentul. Între timp, venitul naţional a scăzut cu 15%, rata şomajului a crescut, iar mii de tineri au emigrat pentru a căuta locuri de muncă. Pe de altă parte, deficitul bugetar a scăzut, iar Produsul Intern Brut a crescut cu 5,8%. Abordarea Lituaniei a fost lăudată de alte guverne şi de Fondul Monetar Internaţional, însă refacerea economică a avut loc prea târziu pentru a însemna un avantaj pentru conservatori.

PROMISIUNI PROASPETE Partidele de opoziţie au promis să îmblânzească programul de austeritate. Liderul social-democrat Algirdas Butkevicius a promis să crească salariul minim, să impună taxe mai mari populaţiei bogate şi să amâne aderarea la Zona Euro până în 2015, cu un an mai târziu decât planificat iniţial. Prin amânarea adoptării monedei unice europene, ţara poate avea un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB. Partidele de stânga au promis şi să îmbunătăţească relaţiile fostei republici sovietice cu Rusia, care este în continuare cel mai mare partener economic al Lituaniei. Viktor Uspaskich, liderul Partidului Laburist, este un fost ministru de origine rusă şi o personalitate controversată, ce ar putea juca un rol important în viitoarea coaliţie guvernamentală. Omul de afaceri a pătruns pe scena politică lituaniană în 2004, după ce şi-a creat propriul partid şi s-a remarcat în timpul alegerilor. Prezentat o vreme ca un posibil candidat la şefia Executivului, a preluat portofoliul Economiei. Însă în 2005 a fost constrâns să demisioneze, pe fondul unor suspiciuni de corupţie, acuzaţii pe care le-a negat întotdeauna. A demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Laburist, pe care a reluat-o ulterior.

UN NOU VIITOR Pe lângă alegerile parlamentare, lituanienii au votat şi într-un referendum privind construirea unei noi centrale nucleare. Rezultatele parţiale arată că două treimi dintre alegători se opun proiectului. La întrebarea „Sunteţi în favoarea construirii unei noi centrale nucleare în Lituania?”, 61,57% dintre cei prezenţi la vot au răspuns negativ şi numai 34,76% au fost de acord. Rata participării la vot a depăşit 50%, condiţie necesară pentru ca referendumul să fie validat. Proiectul construirii unei centrale nucleare la Visaginas vizează înlocuirea reactorului de la Ignalina, oprit în 2009 conform angajamentelor asumate de Lituania cu ocazia aderării la UE în 2004. În pofida catastrofei de la Fukushima, Guvernul de centru-dreapta a menţinut proiectul de construire a noii centrale împreună cu cele două state baltice vecine, Estonia şi Letonia, iar Parlamentul lituanian a aprobat proiectul în această vară. Conservatorii aflaţi la putere au apreciat că referendumul în cauză, iniţiat de social democraţi, reprezintă o manevră electorală. Guvernul nu va fi legat de rezultatul acestei consultări populare, însă virajul spre stânga înregistrat în Lituania ar putea avea consecinţe asupra viitorului energiei nucleare în această ţară.