Lizierele, „rase” de oi şi capre în prohibiţia vegetală

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Noi adversari în lupta cu deşertificarea

Lizierele, „rase” de oi şi capre în prohibiţia vegetală

Eveniment 06 Februarie 2013 / 00:00 1076 accesări

PAGUBE O vorbă din popor spune că legile-s făcute pentru a fi încălcate. Zicala pare a fi general valabilă în România, unde foarte mulţi încearcă să fenteze cam tot ce le iese în cale. Printre aceştia se numără şi crescătorii de animale din judeţul Constanţa, care au intrat într-o dispută cu autorităţile locale din judeţ. Motivul? Prefectura a primit sesizări cu privire la faptul că animalele fermierilor distrug culturile agricole. Mai mult, crescătorii de erbivore sunt acuzaţi că îşi duc la păscut animalele în păduri sau liziere, distrugând vegetaţia forestieră. Ţinând cont de aceste sesizări, autorităţile cu atribuţii în domeniul plantaţiilor forestiere şi-au dat mâna şi au demarat o campanie de constatare a prejudiciilor care se aduc, prin păşunat, perdelelor forestiere, pădurilor şi fondurilor de vânătoare. Ce au găsit în teren? Dezastru! Crescători de animale care îşi păşteau nestingherit oile şi caprele pe domeniul forestier. Un exemplu în acest sens l-am constatat în apropierea satului Coslugea (comuna Lipniţa), unde un cioban îşi păştea oile direct pe o plantaţie de nouă hectare de puieţi de salcâm a Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP). Luat la întrebări, ciobanul a dat din umeri, motivând că animalele pe care le păstorea nu sunt ale sale şi că le paşte acolo pentru că „aşa i-a zis proprietarul”. După o primă evaluare, şeful Secţiei agro-silvice din cadrul RAJDP, Gică Ene, a declarat că prejudiciul de la Coslugea se ridică la câteva zeci de mii de lei. „Degeaba încercăm noi să refacem pădurile şi perdelele forestiere din judeţ dacă crescătorii de animale nu respectă legea”, a spus Gică Ene.

INFORMARE Din păcate, cazul de la Coslugea nu este singular, pentru că, la fel ca el, fac şi alţi fermieri. De aceea, Prefectura Constanţa a demarat o acţiune de informare a crescătorilor de animale din judeţ, astfel încât aceştia să respecte legea când vine vorba de păşunatul animalelor. În acest sens, ieri au fost organizate întâlniri cu fermierii la sediile mai multor primării din judeţ, Deleni, Ion Corvin şi Băneasa, unde proprietarii de animale au fost avertizaţi să nu-şi mai lase animalele în păduri, liziere sau pe culturi agricole. În plus, fermierilor li s-a explicat şi faptul că, potrivit legii, este interzisă păşunarea în perioada 1 noiembrie - 1 mai. „Vegetaţia are nevoie să se refacă. Dacă nu lăsăm vegetaţia să se refacă, riscăm ca, nu peste mult timp, Dobrogea să devină un deşert imens”, a spus Gică Ene. De acest lucru s-au arătat convinşi şi unii dintre crescătorii de animale. „Ne deşertificăm. Riscăm ca, în 50 de ani, judeţul să se transforme în deşert”, a afirmat unul dintre fermierii din Ion Corvin care, însă, în ciuda faptului că ştie unde duce ignoranţa, continuă să ducă animalele la păscut în perioada prohibitivă. . „Decizia de a nu mai păşuna între 1 noiembrie şi 1 mai este de neacceptat. Subvenţia este mică, posibilităţile noastre reduse. Aşa că ni se pune o nouă piatră de gât”, a declarat alt fermier. Şi dacă cred, şi dacă nu cred fermierii, o statistică din urmă cu trei ani arăta că, la nivelul Dobrogei, numai 5% din suprafaţă era împădurită, faţă de media naţională de 27%. O soluţie salvatoare a venit de la Consiliul Judeţean Constanţa, care a demarat în 2009 un amplu program de refacere a pădurilor şi perdelelor forestiere. „Am reuşit să ridicăm gradul de împădurire la 10%, însă tot nu este suficient. De aceea, facem un apel la toţi crescătorii de animale să respecte pădurile, pentru că acestea înseamnă o umiditate mai mare pentru sol, protejearea drumurilor pe timp de viscol şi ne ajută la prevenirea deşertificării. Într-o frază, împăduririle aduc un trai mai prosper atât pentru agricultori, cât şi pentru fermieri”, a spus Gică Ene. El a mai spus că o evaluare recentă arată că din 3.000 de hectare de puiet de salcâm, plantat din 2009 şi până în prezent, 200 de hectare au fost distruse prin păşunat sau incendiere.



12