DISCUŢII Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare Electrice (CNE) de la Cernavodă riscă să rămână în impas din cauza lipsei investitorilor, care nu prea se înghesuie la un proiect ale cărui costuri se ridică la câteva miliarde de euro. Pentru a evita „îngheţarea” proiectului, autorităţile de la Bucureşti încearcă să convingă marile societăţi din domeniul energetic să intre în acţionariatul companiei care se va ocupa construcţia celor două turbine de la CNE Cernavodă. De fapt, statul român, prin actualii guvernanţi, încearcă să convingă companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez, care s-au retras la finele anului 2010 - începutul anului 2011, să se reîntoarcă în proiect. „Până la sfârşitul anului vom avea răspunsul acestor companii şi forma proiectului”, a afirmat secretarul de stat din Ministerul Economiei Rodin Traicu Traicu. Mai mult, secretarul de stat a precizat că statul nu mai intenţionează să deţină participaţia majoritară în proiect. Situaţia şi atitudinea faţă de investitori s-a schimbat cu 180 de grade, în condiţiile în care guvernele conduse de Boc au ţinut morţiş să deţină majoritatea acţiunilor companiei EnergoNuclear, care va construi reactoarele 3 şi 4. Astfel, nemulţumite de atitudinea Guvernului Boc, companiile CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian) au renunţat, anul trecut, la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect.

PROMISIUNI În prezent, din compania care a fost creată pentru finanţarea lucrărilor în cele două reactoare mai fac parte Enel (Italia) şi ArcelorMittal România. Secretarul de stat Rodin Traicu a precizat că statul român este încrezător că va reuşi să coopeteze cele patru companii în proiect întrucât România va fi un exportator de energie în regiune. Totodată, Enel şi ArcelorMittal au promis Guvernului că vor rămâne în acest proiect pentru cel puţin încă un an, a mai spus Traicu. Proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau estimate să înceapă în 2010. După retragerea din proiect a celor patru companii, lucrările au stagnat, întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect.