Dacă ar fi să judecăm după standardele actuale, multe dintre localitățile României nu ar trebui să facă parte din Uniunea Europeană, în condițiile în care majoritatea gospodăriilor din țara noastră, în special cele din mediul rural, nu sunt racordate la rețele de apă curentă și au toaletele în fundul curții. Cu toate acestea, când vine vorba de tehnologie, românii ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană. Concret, în acest an, 65,6% din totalul gospodăriilor din România deţin un calculator, potrivit rezultatelor anchetei privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS). În funcţie de mediul de rezidenţă s-au înregistrat diferenţe în ceea ce priveşte dotarea gospodăriilor cu calculator. Astfel, dacă dintre gospodăriile din mediul urban 75,9% sunt dotate cu calculator, în rândul gospodăriilor din mediul rural proporţia acestora este de numai 51,9%. Din analiza în profil teritorial a înzestrării cu calculatoare a gospodăriilor nu se remarcă diferenţe prea mari între regiuni, ponderea acestora situându-se între 50% şi 70% din numărul total de gospodării din fiecare regiune, cu excepţia regiunilor: Bucureşti-Ilfov - 82,6%, Vest - 73,2% şi Nord-Vest - 72,0%. Ponderile cele mai mici s-au înregistrat în regiunile: Nord-Est - 57,8% ṣi Sud-Muntenia - 58,60%.

Tot din datele INS, în 2017, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, 72,5% au folosit cel puţin o dată un calculator. Pe medii de rezidenţă, frecvenţa utilizării calculatoarelor înregistrează diferenţe semnificative în mediul urban faţă de cel rural; astfel, numărul de persoane care folosesc calculatorul în mediul urban este de aproape 1,7 ori mai mare faţă de cel al utilizatorilor din mediul rural. Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 73,8% faţă de 71,3%. Ponderile persoanelor care utilizează calculatorul au un trend descendent la o analiză pe grupe de vârstă, în sensul că majoritatea persoanelor tinere din grupa de vârstă 16 - 34 ani (91,5%) folosesc calculatorul, în timp ce doar 44,8% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 ani au utilizat calculatorul.

REȚEAUA DE INTERNET, IUTE CA GÂNDUL

În ceea ce privește reţeaua de internet, în 2017, mai mult de două din trei gospodării din România (68,6%) au avut acces. Faţă de anul 2016, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 3,6 puncte procentuale. În profil teritorial, la nivelul anului 2017, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 4 din 5 gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest şi Nord-Vest. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (63,3%) şi Nord-Est (61,3%). Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 87,5% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (48,1%) şi de conexiunile narrowband (9,4%). Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 73,5%, din care 86,8% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 73,3% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică. Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 87,3% în regiunea Bucureşti-Ilfov, care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de regiunea Vest cu 82,3%. La distanţă considerabilă urmează regiunile Nord-Vest (76,0%), Centru (73,2%), Sud-Vest Oltenia (70,4%), celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%. Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 74,8% faţă de 72,1%. Ponderile persoanelor care utilizează internetul au un trend descendent la o analiză pe grupe de vârstă, în sensul că majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (93,5%) folosesc internetul, iar procentul scade odată cu înaintarea în vârstă. Ponderea utilizatorilor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 ani a ajuns la doar 44,0%.