Poliţia din Irlanda de Nord a acuzat doi adolescenţi în legătură cu seria de atacuri asupra familiilor de români care au făcut ca peste o sută de persoane să îşi părăsească locuinţele. Potrivit poliţiei, cei doi băieţi, în vîrstă de 15, respectiv 16 ani, au fost acuzaţi sîmbătă seara de comportament provocator, unul dintre ei fiind învinuit şi de intimidare. Cei doi vor compărea astăzii în faţa unei instanţe de judecată. Circa 20 de familii de rromi originari din România şi-au găsit săptămîna trecută adăpost într-o biserică locală după ce persoane violente au aruncat cu pietre şi sticle în locuinţele lor. În prezent, aceştia sînt adăpostiţi în locaţii care nu au fost făcute cunoscute.

Incidentele rasiste din ultimii cîţiva ani au coincis cu declinul, în Irlanda de Nord, al conflictului tradiţional dintre protestanţi şi catolici. Comunitatea de rromi români din Belfast, devenită ţinta atacurilor rasiste din ultimele zile, este privită cu ostilitate de locuitori, chiar dacă aceştia condamnă folosirea violenţei împotriva membrilor ei, relatează presa britanică şi irlandeză în ediţia electronică de duminică. Dintre grupurile etnice care au fost ţinta atacurilor rasiste în Irlanda de Nord, comunitatea românească este singura caracterizată într-o manieră atît de negativă, titrează „The Irish Independent”. Bărbaţii sînt descrişi ca fiind leneşi, avînd ca principală ocupaţie cerşitul sau cîntatul fals la acordeon în locuri publice, în timp ce femeile sînt controlate de reţele care le transportă de la Dublin la Belfast zilnic, pentru a implora înscrierea la Big Issue cu acte false. Big Issue este un ziar editat în scop caritabil, iar persoanele defavorizate, de regulă foşti dependenţi de droguri, le vînd şi păstrează banii pentru nevoile proprii. Potrivit ediţiei electronice a săptămînalului „The Observer”, cetăţenii străini au fost şi în trecut ţinta unor atacuri rasiste în această zonă. Primii au fost chinezii, apoi au urmat polonezii, slovacii şi, recent, rromii. La sfîrşitul anului 2004 numărul infracţiunilor motivate de ură erau estimate la 453 pe an în Irlanda de Nord, potrivit poliţiei. În ultimele 12 luni, numărul acestora a crescut la 1.000. O explicaţie plauzibilă ar putea fi creşterea ratei şomajului în Irlanda de Nord. Institutul de cercetare economică şi socială ESRI a avertizat că situaţia economică ar putea avea impact asupra atitudinii cetăţenilor faţă de imigranţi, sporind temerile că aceştia ar putea deveni ţinta unor abuzuri rasiste ca cele la care a fost supusă comunitatea românească din Belfast.

Majoritatea românilor vizaţi de atacurile rasiste din Belfast se pregătesc să părăsească Irlanda de Nord, a declarat sîmbătă politicianul nord-irlandez Anna Lo, reprezentînd Partidul Alianţei, la mitingul anti-rasist organizat în centrul oraşului. Sute de persoane s-au reunit în faţa primăriei din Belafst pentru a-şi arăta dispreţul faţă de atacurile rasiste care au determinat 115 români, între care 49 de copii, să se refugieze într-o biserică la mijlocul săptămînii, apoi în locuinţe temporare, lăsate libere de studenţi la începutul vacanţei. Totodată, raportorul special al ONU pentru drepturile imigranţilor, Jorge Bustamante, a sosit duminică în Marea Britanie şi Irlanda de Nord pentru o vizită de cinci zile, după ce a petrecut săptămîna trecută în România. Vizita începe în urma protestelor care au avut loc sîmbătă la Belfast faţă de recentele atacuri împotriva unor familii de imigranţi din România, în Irlanda de Nord. Jorge Bustamante se va întîlni cu reprezentanţi ai Guvernului, organizaţiilor de drepturile omului şi societăţii civile. Acesta va prezenta un raport asupa concluziilor şi recomandărilor sale înaintea unei apropiate sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului.