Duminică, 11 iunie, 4.285 de alegători din comuna Nicolae Bălcescu sunt chemați la urne pentru a-și alege un nou primar. Asta după ce fostul edil Viorel Bălan a fost dat afară din funcție din cauza unei stări de incompatibilitate. În cursa pentru fotoliul de primar al comunei Nicolae Bălcescu s-au înscris șase candidați: Nicolae Ciocănete (PSD, actualul viceprimar), Marius-Adrian Albu (PNL), Lucian Constantin (PMP), Nicolae Albu, Gheorghe Tudor și Dumitru Timofte (toți trei - independenți). Pentru alegerea unui nou primar, în comuna Nicolae Bălcescu au fost amenajate trei secții de votare, două în satul Nicolae Bălcescu și una în localitatea Dorobanțu. Procesul electoral va începe duminică dimineața la ora 7.00 și se va încheia la ora 21.00. Amintim că, timp de un an, comuna Nicolae Bălcescu a funcționat în regim de avarie, după ce primarul Viorel Bălan a fost demis de prefectul Adrian Nicolaescu, pentru că a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI). Bălan a avut probleme în a ocupa funcția de primar încă de când a câștigat un nou mandat la alegerile locale din 5 iunie 2016. El a fost declarat incompatibil printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța a menținut, practic, un raport de incompatibilitate întocmit de ANI pe numele lui Viorel Bălan, în care scrie că, în perioada 23 iunie 2008 - 21 septembrie 2010, acesta a deținut, simultan, și funcţia de primar al comunei Nicolae Bălcescu, şi pe cea de administrator al unor societăți comerciale. Bălan a atacat raportul la Curtea de Apel Constanța, însă acțiunea sa a fost respinsă prin sentința nr. 359 din 19 noiembrie 2013. Fostul primar din Nicolae Bălcescu a atacat sentința Curții de Apel la ICCJ, însă nu a avut noroc nici de această dată.

UNDE VOR MAI FI ORGANIZATE ALEGERI LOCALE PARȚIALE?

În afară de Nicolae Bălcescu, în România mai sunt alte câteva zeci de localităţi unde trebuie organizate alegeri locale parțiale, fie pentru funcția de primar, fie pentru Consiliul Local. Cauzele sunt diverse: de la „migrarea“ alesului într-o altă funcţie, deputat sau senator, dizolvarea consiliilor locale până la cauze penale (condamnare la închisoare) sau naturale (deces). În total, 49 de localităţi se află în situaţia de a alege un nou primar, la mai puţin de un an de la alegerile locale din iunie 2016. Cea mai mare localitate rămasă fără edil este Craiova. Lia Olguţa Vasilescu a părăsit Primăria pentru un mandat de deputat obţinut în decembrie 2016, iar între timp a fost numită ministru al Muncii în Guvernul Grindeanu. O altă localitate importantă unde ar trebui organizate alegeri anticipate este Târgu Jiu. Primarul ales în urma scrutinului parlamentar din decembrie 2016, Florin Cârciumaru, a ajuns senator. Aceeaşi situaţie este şi în alte localităţi, inclusiv comune, unde primarii aleşi în iunie au obţinut şi un mandat de parlamentar în decembrie. Cheltuielile pentru alegerile locale parțiale în cele 32 de localități s-ar ridica la peste 30 de milioane de euro. Campania electorală pentru alegerile locale a început în 27 mai, ora 00.00, și se va încheia în 10 iunie, la ora 7.00. Potrivit legislației, campaniile electorale la alegerile parțiale durează cel mult două săptămâni, în timp ce campania pentru alegerile la termen se întinde pe durata a 30 de zile.

REVINE ORAȘUL BĂNEASA LA STATUTUL DE COMUNĂ?

Tot în 11 iunie, la urne ar trebui să se prezinte și locuitorii din orașul Băneasa. Actualul primar Paul Coliș a cerut organizarea unui referendum local în cadrul căruia cetățenii vor fi întrebați dacă vor ca localitatea să revină la statutul de comună, așa cum a fost până în 2004. Ideea de a schimba statutul localității Băneasa nu este nouă. Și în anii trecuți autoritățile locale au încercat să organizeze un referendum pe acceași temă. Amintim că, în 2004, aproape 200 de comune mai răsărite din România au fost transformate peste noapte, prin Legea nr. 83, în oraşe. Atunci, conducerile comunităților spuneau că, prin această schimbare, vor putea accesa mai ușor și mai multe fonduri europene. În plus, modificarea statutului a dat bine în CV-ul României, care a părut mai urbanizată și a intrat mai ușor în Uniunea Europeană. Numai că dezvoltarea fostelor comune nu a decurs așa cum preconizau autoritățile locale. Mai mult, locuitorii acestor localități s-au plâns că, din cauza schimbării statutului, taxele și impozitele locale au crescut foarte mult. Printre localitățile urbanizate peste noapte în 2004 s-a numărat și Băneasa, iar cele trei sate componente, Negureni, Făurei și Tudor Vladimirescu, au devenit cartiere. În cei 13 ani de orășenie, Băneasa nu a cunoscut o dezvoltare majoră. Multe dintre străzi sunt încă la stadiul de pământ, iar rețeaua de canalizare cuprinde doar câteva străzi. Sătui să tot plătească taxe foarte mari, mulți dintre locuitorii orașului au cerut conducerii Primăriei să revină la statutul de comună. La nivelul județului Constanța, printre localitățile care doresc să-și recapete statutul de comună se mai numără și Negru Vodă, transformat în oraș agro-industrial în 1989.