Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a stabilit că locul procurorului român în sala de judecată, la acelaşi nivel cu judecătorul, nu plasează acuzatul într-o situaţie concretă dezavantajoasă pentru apărarea intereselor sale. Această apreciere a fost făcută de CEDO în decizia din 22 mai 2012, dată în cauza Trăilescu împotriva României. În acest caz, CEDO a constatat ca vădit nefondată şi pe cale de consecinţă, inadmisibilă, plângerea reclamantului întemeiată pe prevederile articolului 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil), articolului 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie) şi articolului 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor de Externe, un justiţiabil român a solicitat în instanţă anularea refuzului Ministerului Public de a propune Ministerului Justiţiei numirea sa în funcţia de procuror stagiar. Reclamantul a arătat că, în timpul şedinţelor de judecată, procurorul a luat loc în sala de judecată alături de judecător, ceea ce, în opinia sa, încălca articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În decizia sa, CEDO a statuat faptul că situaţia expusă referitoare la locul procurorului în sala de judecată nu este suficientă prin ea însăşi pentru a pune în discuţie principiul egalităţii armelor ori lipsa de imparţialitate şi independenţă a judecătorului. CEDO arată că, chiar dacă reprezentantul Ministerului Public avea o poziţie „fizică” privilegiată în sala de judecată, acest lucru nu plasează „acuzatul” într-o situaţie concretă dezavantajoasă pentru apărarea intereselor sale.