Preşedintele Parlamentului, Roberto Micheletti, a fost desemnat preşedinte interimar al Hondurasului, după arestarea şi expulzarea şefului statului, Manuel Zelaya, în lovitura de stat lansată duminică şi condamnată de întreaga comunitate internaţională. Armata l-a arestat duminică dimineaţa, iar apoi l-a expulzat în Costa Rica, pe preşedintele Manuel Zelaya, care se pregătea să organizeze un referendum privind prelungirea mandatului său, deşi acesta fusese declarat ilegal de Curtea Supremă a ţării. De altfel, Curtea Supremă a anunţat că a fost cea care a ordonat armatei să îl aresteze şi să îl expulzeze pe şeful statului. Potrivit actualei Constituţii, Zelaya ar trebui să părăsească preşedinţia ţării la începutul anului 2010. La cîteva ore după expulzarea lui Zelaya, preşedintele Congresului, Roberto Micheletti, a fost desemnat preşedinte interimar, pînă la alegerile din noiembrie. Micheletti a decretat stare excepţională, timp de 48 de ore, care presupune, printre altele, interdicţia de a circula noaptea. Armata a păzit clădirea în care deputaţii din Honduras l-au ales în unanimitate pe Micheletti, un membru al Partidului Liberal din care face parte şi Zelaya, dar care s-a îndepărtat între timp de această formaţiune.

Roberto Micheletti a sfidat presiunile exercitate de comunitatea internaţională: ”Nu cred că cineva, nici chiar Barack Obama, şi cu atît mai puţin Hugo Chavez, are dreptul de a veni aici şi de a ameninţa Honduras. Armata nu a comis o lovitură de stat. Militarii au executat doar o decizie a justiţiei, pronunţată deoarece Zelaya încălca legile ţării”. Curtea Supremă a confirmat duminică aceste afirmaţii. La Tegucigalpa, sute de manifestanţi au cerut reîntoarcerea şefului statului la palatul prezidenţial, care a fost înconjurat de zeci de soldaţi şi tancuri. Manifestanţii pro-Zelaya, dintre care unii purtau măşti şi bîte, au format baricade în centrul capitalei şi au blocat străzile de acces spre palatul prezidenţial. Transmisiunile posturilor de televiziune şi radio au fost întrerupte, aeroportul internaţional închis, iar electricitatea şi mijloacele de comunicare sistate în capitală. Opt dintre miniştrii lui Zelaya au fost, de asemenea, arestaţi de armată, a anunţat un funcţionar din Guvern. Ambasadorul Cubei în Honduras, Juan Carlos Hernandez, a declarat că a fost arestat pentru o scurtă perioadă de timp şi bătut de militari, în timp ce încerca să o protejeze pe şefa diplomaţiei, Patricia Rodas, cu ajutorul omologilor săi din Venezuela şi Nicaragua.

Comunitatea internaţională a condamnat ferm evenimentele din Honduras. Preşedintele american a cerut populaţiei să rămînă calmă. ”Orice tensiuni şi dispute trebuie rezolvate pe cale paşnică, printr-un dialog eliberat de orice implicare externă. Îl recunoaştem pe Zelaya drept preşedinte ales în mod constituţional în Honduras. Nu recunoaştem un altul”. Adunarea Generală a ONU s-a reunit de urgenţă, luni, pentru a analiza situaţia politică din Honduras, iar secretarul general al organizaţiei, Ban Ki-Moon, a cerut ca preşedintele Zelaya să fie repus în funcţie. Condamnările au fost deosebit de vocale în special în tabăra radicală de stînga din America Latină, de care Zelaya s-a apropiat în ultimii ani, deşi la alegerile din 2006, el a candidat în calitate de conservator. Preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, a anunţat că a plasat armata în alertă, în urma loviturii de stat din Honduras şi că va face orice este necesar pentru a-i învinge pe cei ce l-au expulzat pe Zelaya. El a adăugat că ”dacă ambasadorul ţării sale va fi ucis sau dacă armata va intra în clădirea ambasadei Venezuelei la Tegucigalpa, Venezuela va fi de facto în stare de război şi nevoită să acţioneze pe cale militară”. Nu este prima oară cînd Chavez ameninţă va lansa operaţiuni militare, dar el nu s-a ţinut niciodată de cuvînt. Statele membre din Alianţa Bolivariană pentru Americi (ALBA), bloc antiliberal fondat de Venezuela şi Cuba şi la care Honduras a aderat, au criticat lovitura de stat din această ţară. La rîndul lor, Brazilia, UE, Londra şi Parisul au criticat expulzarea preşedintelui Honduras. În plus, Grupul de la Rio, din care Honduras face parte alături de alte 22 de state latino-americane, a condamnat vehement evenimentele din această ţară. Lovitura de stat ar putea reprezenta un test pentru Obama, în condiţiile în care el încearcă să îmbunătăţească imaginea ţării sale în America Latină, a comentat un expert regional.

Criza economică mondială a slăbit economia Hondurasului, dependentă de banii trimişi în ţară de cetăţenii care lucrează în străinătate. Potrivit unui sondaj publicat recent, susţinerea populaţiei faţă de preşedintele în exerciţiu a scăzut la 30%. Democraţia s-a dezvoltat în America Centrală în ultimele decenii, după mai mulţi ani de dictatură şi război, însă crimele, corupţia şi sărăcia reprezintă în continuare probleme majore în regiune.