Este pentru prima dată din mai 1992 cînd armata preia puterea în Thailanda. Marţi seara, generalul Sonthi Boonyaratglin, comandantul forţelor terestre a fost primit de regele Bhumibol Adulyadej. Tancuri şi militari înarmaţi au fost văzuţi pe străzile capitalei thailandeze, iar un oficial de rang înalt din cadrul armatei a declarat că insurgenţii au preluat controlul asupra a şase posturi de televiziune şi a mai multor radiouri. Într-o declaraţie citită la televiziune, generalul Sonthi Boonyaratglin, în vîrstă de 59 de ani, primul musulman care a condus forţele terestre ale Thailandei, ţară cu populaţie majoritar budistă, a declarat că preluarea puterii este temporară şi că "guvernarea va fi redată poporului thailandez imediat ce situaţia va permite acest lucru". Acesta a motivat lovitura de stat pusă la cale de liderii militari prin faptul că "Guvernul ales în mod democratic a provocat o diviziune fără precedent în societatea thailandeză". Televiziunea naţională, care şi-a întrerupt emisia, a difuzat în mod regulat imagini cu regele thailandez, în vîrstă de 78 de ani, în timp ce un comunicat preciza că forţele armate loiale acestuia au preluat puterea pentru a menţine legea şi ordinea.

Thaksin Shinawatra, un bogat om de afaceri în vîrstă de 57 de ani, conduce Thailanda din 2001. În ultimele săptămîni, a fost ţinta unei campanii de destituire din funcţie lansată de adversarii săi politici, iar în luna august premierul i-a acuzat pe ofiţerii militari că au încercat să îl asasineze cu o maşină-capcană, în apropiere de reşedinţa sa. În sud, fermitatea cu care a abordat problema separatismului musulman a generat neîncrederea populaţiei. La sfîrşitul lunii ianuarie, un eveniment a reuşit să catalizeze protestele opoziţiei: familia sa a vîndut unei companii din Singapore partea sa din firma Shin Corp, în schimbul a 1,9 miliarde de dolari. Presa a denunţat scutirea fiscală de care s-a bucurat premierul după această vînzare, în timp ce mii de manifestanţi au ieşit în stradă pentru a-i cere demisia. Pentru a încerca să iasă din criză, premierul a convocat alegeri anticipate în aprilie, pe care le-a cîştigat. Scrutinul, boicotat de opoziţie, a fost invalidat în mai de Curtea Constituţională, după intervenţia excepţională a regelui, care a calificat procesul ca fiind "nedemocratic".

Autorii loviturii de stat militare din Thailanda au închis frontiera de nord a ţării, ce asigură legtura cu Laos şi Birmania. Generalii armatei thailandeze păreau să fi preluat, miercuri, controlul asupra întregii ţări. Thailanda, monarhie constituţională, s-a divizat: pe de o parte provinciile rurale din nord şi nord-est au rămas loiale premierului, în timp ce capitala Bangkok şi regiunile sudice i-au devenit ostile.

Capitalele occidentale reacţionează

Primele capitale ce au luat poziţie faţă de lovitura de stat militară din Thailanda au fost cele occidentale, exprimîndu-şi "îngrijorarea" după aceste evenimente. Statele Unite, primele care au reacţionat, au invitat thailandezii să rezolve pe cale paşnică divergenţele şi au declarat că urmăresc îndeaproape" desfăşurarea evenimentelor de la Bangkok. Marea Britanie a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia şi le-a cerut cetăţenilor britanici din această ţară să evite manifestaţiile. De altfel, autorităţile de la Londra i-au permis fostului premier Shinawatra să se refugieze pe teritoriul britanic. Olanda şi-a exprimat îngrijorarea, iar Canada, preocuparea profundă, recomandîndu-le celor 1.350 de cetăţeni canadieni stabiliţi în Thailanda să evite manifestaţiile şi deplasările în clădirile guvernamentale. La rîndul său, Franţa le-a cerut celor circa 6.000 de cetăţeni ai săi ce locuiesc la Bangkok să rămînă la domiciliile lor.

Premierul finlandez, Matti Vanhanen, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a invitat Thailanda "să revină la ordinea democratică fără întîrziere". China a anunţat că refuză să se amestece în afacerile interne ale Thailandei, pronunţîndu-se în favoarea armoniei şi prosperităţii regatului.