Procesul în care armatorul Mustafa Tartoussi a solicitat ridicarea sechestrului instituit asupra navei “Iman T” a luat o turnură neaşteptată, după ce ieri, Curtea de Apel Constanţa şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti. Judecătorul Maria Uzună a decis “pasarea” cauzei, după ce a admis excepţia de necompetenţă materială, formulată pe 15 septembrie de completul Curţii de Apel Constanţa desemnat să judece acest dosar. Magistratul Maria Uzună a considerat că potrivit noii legislaţii, această cerere nu poate fi soluţionată decît de un procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Bucureşti, unde se află dosarul în care este anchetat Tartoussi pentru complicitate la acte de terorism. Magistratul din capitală va fi aşadar cel care va decide dacă sechestrarea vasului “Iman T” a fost sau nu o măsură legală, tot el fiind singurul care poate dispune anularea acestei măsuri sau menţinerea sa. Nava, sub pavilion Coreea de Nord, este proprietatea firmei americane Mediteraneean Line Dellaware (SUA), dar se află sub managementul direct al armatorului sirian Mustafa Tartoussi şi al firmelor Tartoussi Shipping şi Askila Shipping. Pe 5 august, DIICOT Bucureşti a decis “arestarea” navei în Portul Constanţa, considerînd că există indicii potrivit cărora, pe 30 iunie, sirianul Omar Hayssam ar fi părăsit România, ascuns la bordul lui “Iman T”. Imediat după sechestrarea vasului, Tartoussi, prin avocatul său ales, Ionel Haşotti a înaintat o cerere de ridicare a sechestrului, considerînd că doar Curtea de Apel Constanţa are competenţa de a soluţiona această cauză. De la startul acestui proces şi pînă ieri, judecătorii constănţeni au încercat să “scape” de acest dosar incomod şi au reuşit “agăţîndu-se” de prevederile Legii 356, norma care a adus modificări Codului de Procedură Penală. Judecătorul Maria Uzună a admis excepţia de necompetenţă deşi pe 15 septembrie, reprezentantul Parchetului, procuror Elena Vlad fusese de acord cu avocatul apărării, menţionînd că numai instanţa Curţii de Apel Constanţa are competenţa de a judeca această cerere. Vlad a revenit însă ieri asupra afirmaţiilor anterioare spunînd că în urma unei analize atente a dosarului, a ajuns la concluzia că procurorii DIICOT trebuie să soluţioneze cererea de ridicare a sechestrului, întrucît tot ei au fost cei care au luat această măsură, în ideea că Tartoussi a comis un act de complicitate la terorism. Aşadar, potrivit procurorului de şedinţă, competenţa revine Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, chiar dacă Tartoussi are domiciliul în Constanţa, iar “arestarea” navei a fost făcută tot aici. Magistratul Elena Vlad nu a ezitat însă să-i “pălmuiască” pe colegii de la DIICOT Bucureşti, considerînd că în momentul impunerii sechestrului aceştia au luat măsuri nelegale şi au ignorat aspecte importante cum ar fi desemnarea unui custode al navei şi expertiza încărcăturii. Ieri după-amiază, după ce judecătorul Maria Uzună s-a pronunţat cu privire la cele două aspecte ale dosarului, judecarea excepţiei şi dezbaterea fondului, avocatul Ionel Haşotti a declarat: “ Nu suntem de acord cu decizia instanţei şi considerăm că aceasta s-a aflat în confuzie de texte, considerînd că procurorul şi nu un judecător al Curţii de Apel Constanţa este cel competent să soluţioneze acest dosar. Evident, vom ataca cu recurs această hotărîre”. La rîndul său, Mustafa Tartoussi consideră că sechestrarea vasului a fost o măsură absolut abuzivă şi că aşa-zisele confirmări ale prezenţei lui Hayssam la bordul lui Iman T sînt doar nişte declaraţii interpretate în mod voit greşit de către procurorii DIICOT Bucureşti. Astfel, armatorul sirian infirmă faptul că şeful de echipaj şi doi dintre marinari l-ar fi recunoscut în nişte poze pe Hayssam, ca fiind un bărbat ascuns pe navă, pe 30 iunie. “Anchetatorii spun că era ascuns ba în cala plină de cherestea, ba în farmacie. Membrilor echipajului li s-au arătat cinci fotografii, una cu Omar Hayssam, iar celelalte patru cu bărbaţi africani, care nici pe departe nu se aseamănă cu un sirian. Marinarii au spus că în proporţie de 10-50% sirianul din poză a fost pe navă, dar asta nu înseamnă nici pe departe că el s-ar fi aflat pe vas”, a mai spus Tartoussi. Sirianul a infirmat de asemenea acuzele, conform cărora planul de evadare al lui Omar Hayssam ar fi pus la cale de el, de fratele său Yusuf Tartoussi şi de Omar Mucles, fratele omului de afaceri suspectat de terorism. De mai bine de o săptămînă, armatorul lui “Iman T” refuză să mai achite vreo factură rezultată din cheltuielile curente ale vasului, considerînd că statul trebuie să plătească toate pagubele, el fiind cel care a dispus sechestrul. “Pe 1 septembrie, pagubele rezultate din nedescărcarea mărfii au atins suma de 150.000 euro. Căpitănia Zonală a Portului Constanţa cere la rîndul său 300.000 de euro iar chiria pe fiecare zi este de 5000 de euro” a mai spus avocatul Haşotti.