Giorgios Papandreou, fiu şi nepot de premier, părăseşte Guvernul grec, doborât de o luptă titanică împotriva datoriei, a pieţelor şi a opiniei publice, după ce a comis o eroare politică majoră, la sfârşit de drum. Premierul grec, în vârstă de 59 de ani, care a comparat economia greacă cu un vapor pe cale să se scufunde, atunci când a cerut ajutorul partenerilor săi europeni în aprilie 2010, o lasă într-o stare similară Titanicului după coliziunea cu aisbergul, potrivit mai multor comentatori şi analişti. Totuşi, acest social-democrat reformist convins, născut şi crescut în SUA, cu o anumită viziune europeană şi greu de suspectat de corupţie, spre deosebire de o parte a clasei politice elene, a debutat impecabil la preluarea puterii, în octombrie 2009: nu i-a fost teamă să critice deficitele şi datoriile acumulate din neglijenţa predecesorilor săi.

Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, este considerat de mass-media elenă ca fiind cel care ar putea deveni noul prim-ministru al Greciei. De profesie economist, Papademos a fost vicepreşedinte al BCE în perioada 2002-2010. În calitate de fost guvernator al Băncii Centrale a Greciei, între anii 1994 şi 2002, Papademos a monitorizat eforturile ţării de aderare la Zona Euro. Papademos a devenit consilier al lui Papandreou după ce-a părăsit postul de la BCE. Papandreou şi Samaras au ajuns, duminică, la un acord preliminar şi ieri s-au reunit pentru a conveni cine va fi viitorul premier.

“EUROPA TREBUIE SĂ FIE GATA PENTRU ORICE SCENARIU, INCLUSIV PENTRU IEŞIREA GRECIEI DIN ZONA EURO”, A DECLARAT VICEPREŞEDINTELE CE, OLLI REHN. Săptămâna trecută, liderii din Zona Euro au ameninţat să excludă Atena din uniunea monetară europeană, dacă nu va respecta acordul încheiat pentru obţinerea unui nou pachet de salvare. Potrivit lui Rehn, Grecia a trădat încrederea partenerilor săi.

IMPOZITE REDUSE Coaliţia aflată la putere în Germania a promis, duminică seară, o reducere a impozitelor în valoare de şase miliarde euro până în 2014, ce vizează în principal veniturile mici şi mijlocii, a anunţat cancelarul Angela Merkel. Contribuabilii germani sunt nevoiţi să aştepte anul 2013, electoral în Germania, pentru o primă relaxare fiscală de două miliarde de euro şi 2014, pentru alte patru miliarde suplimentare. În 2010, contribuabilii germani au plătit impozite în valoare totală de 530 de miliarde de euro, mare parte încasate de statul federal şi landuri. Relaxarea reprezintă, deci, mai puţin de 2% din povara fiscală. În afara reducerii impozitelor, calul de bătaie al liberalilor, partidele au mai căzut de acord asupra unei reforme a sistemului de asigurări (majorarea contribuţiilor şi beneficiilor) şi o alocaţie acordată părinţilor care nu-şi plasează copiii în creşe, revendicare a creştin-socialilor bavarezi din CSU. Măsurile anunţate trebuie aprobate de deputaţii din Camera Inferioară a Parlamentului, dar şi de Camera Superioară, ce reprezintă landurile şi în care Guvernul nu mai deţine majoritatea, iar partidele de opoziţie s-au declarat împotriva reducerii impozitelor.

ECONOMII Premierul francez, François Fillon, a anunţat ieri că noul plan de austeritate al Franţei cuprinde majorarea cu 5% a impozitelor pe marile societăţi, creşterea TVA-ului la numeroase produse şi servicii, precum şi devansarea cu un an a reformei pensiilor. Această reformă, emblematică pentru mandatul preşedintelui Nicolas Sarkozy, care ridică de la 60 la 62 de ani vârsta legală de pensionare, va fi devansată cu un an şi va fi aplicată din 2017, a declarat Fillon. Guvernul francez şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a accelera eforturile de austeritate bugetară, cu economii de 100 de miliarde de euro, pentru a ajunge la un echilibru al finanţelor publice în 2016. Salariile preşedintelui şi miniştrilor Franţei vor fi îngheţate până la revenirea la echilibrul strict în finanţele publice, prevăzută pentru 2016, a mai anunţat, ieri, premierul Fillon.

AUSTERITATE Premierul conservator ceh, Petr Necas, a reuşit să impună, în Parlament, un program de reforme economice, în pofida unui blocaj al opoziţiei. În cursul nopţii de duminică spre luni, Camera Inferioară a Parlamentului a respins un veto al social-democraţilor (opoziţie) din Senat, faţă de reducerea cheltuielilor în 14 domenii. O serie de ajutoare sociale, precum cele pentru părinţi sau de şomaj, vor fi scăzute de anul viitor. În paralel, populaţia va trebui să plătească la serviciile de sănătate contribuţii sporite. De asemenea, TVA-ul va creşte de la 10% la 14%. Social-democraţii şi comuniştii din Parlament au încercat să amâne votul final privind măsurile, dar nu au reuşit să îl împiedice.