În ultimii 20 de ani, defrişarea haotică a luat amploare. Asta a făcut ca o treime din suprafaţa de păduri a ţării să dispară. Nu ar fi fost nicio tragedie dacă s-ar fi dat o lege care să ducă la regenerarea locurilor mutilate de nesăbuinţa şi lăcomia unor indivizi. Din păcate, efectele programelor de regenerare a pădurilor lansate în ultimul an nu se vor vedea decât peste zeci de ani. Pentru acest an, programul de regenerare a pădurilor prevede o suprafaţă de 29.741 de hectare, din care 10.415 hectare sunt de împăduriri efective, a anunţat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană. „Nu este o suprafaţă cât ar trebui, faţă de cât teren degradat există în ţară, şi nici la nivel de perdele forestiere pe care trebuie să le plantăm, dar vom face lucrări în funcţie de ce bani sunt alocaţi”, a spus Pană. Aceasta a precizat că, în 2014, a fost alocată o sumă de aproximativ 30 de milioane de lei pentru astfel de lucrări, din care patru milioane de lei provin din bugetul statului şi peste 25 de milioane de lei din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţii pentru păduri. Potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu, programul de împăduri prevăzut pentru 2014 vizează doar fondul forestier naţional, însă, la nivelul României, necesarul este mult mai mare. „Numai terenurile degradate însumează, la nivelul ţării, două milioane de hectare. Pentru această suprafaţă ar trebui un program naţional pentru a putea creşte gradul de împăduriri în România, în condiţiile în care ne situăm la doar 27%, adică sub nivelul european”, a spus Crăciunescu. După gradul de împădurire, România se situează pe locul 12 în rândul ţărilor din Europa şi sub procentul mediu de 31% cât reprezintă pădurile din suprafaţa totală a Europei.