Nicio mare expoziţie retrospectivă sau omagială de artă plastică românească nu se organizează fără aportul Muzeului de Artă de la malul mării, instituţie al cărei patrimoniu valoros constituit cu multă grijă, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, prin dăruirea unor oameni cu vocaţie, face cinste vechiului Tomis. În acest context, la organizarea expoziţiei „Theodor Aman, pictor şi gravor”, care va fi deschisă, joi, de la ora 18.00, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, importanta instituţie de artă participă cu şapte lucrări de referinţă din creaţia marelui pictor. Expoziţia celebrează 180 de ani de la venirea pe lume a marelui plastician Theodor Aman, născut pe 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel, dar şi 120 de ani de la trecerea sa în nemurire, la vârsta de 60 de ani, pe 18 august 1891.

Printre cele 130 de exponate care ilustrează talentul de pictor şi gravor al pictorului contemporan cu revoluţionarii paşoptişti August Treboianu-Laurian şi Nicolae Bălcescu, la loc de cinste se află celebra... „Femeie în albastru”, una dintre capodoperele artei lui Aman, care a participat la toate manifestările omagiale şi retrospective. Două lucrări care evidenţiază calităţile de portretist ale pictorului, un „Popas la han”, două „Hore” şi o acuarelă deosebită întregesc expoziţia omagială.

Expoziţia deschisă la Muzeul Naţional Cotroceni, în perioada 24 martie-29 mai, va reuni şi un set de obiecte personale care i-au aparţinut artistului - sigiliu cu iscălitura pictorului, cutie cu pensule, paletă şi lauri oferite de elevii artistului cu dedicaţia acestora. Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de pianiştii Clementina Ristea, Adina Cocargeanu şi Viniciu Moroianu, violonista Simina Croitoru, soprana Simona Neagu şi baritonul Stefan Popov. În program sunt incluse fragmente din repertoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori: Giuseppe Verdi - arie din opera „Traviata”, Wolfgang Amadeus Mozart - arii din operele „Nunta lui Figaro” şi „Don Giovanni”, Henri Vieuxtemps - Fantezie capriciu pentru vioară, Johann Sebastian Bach - Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin - Studiu în do minor, Robert Schumann - „Pasărea - profet” din „Scene de pădure”, op. 82.

De numele lui Theodor Aman, unul dintre cei mai importanţi pictori români din secolul al XIX-lea, despre care criticul de artă Vasile Florea aprecia că „a introdus pictura românească în sfera de probleme a artei europene”, se leagă înfiinţarea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărei director şi prim profesor de pictură a fost.