Muzeul de Artă din Constanţa deţine un patrimoniu de peste 7.300 de opere de artă românească modernă şi contemporană. O altă caracteristică importantă a patrimoniului constănţean este raportul echilibrat între operele de pictură şi cele de sculptură. Expoziţia de bază a instituţiei muzeale are ca limită cronologică superioară opera creatorilor din avangarda naţională, chiar dacă unele lucrări aflate pe simeze au fost realizate după consumarea etapelor acesteia, demonstrînd că avangarda era necesară pentru instaurarea unui cîmp de referinţă specific. La parterul instituţiei muzeale sînt expuse o serie de lucrări create în mişcarea de avangardă, semnate de Hans Mattis Teutsch, Max Herman Maxy, Marcel Iancu şi Corneliu Michăilescu.

Hans Mattis Teutsch (1884 - 1960) a fost unul dintre promotorii artei de avangardă în România. “Pictor, sculptor, artist decorativ, Mattis Teutsch a fost şi un teoretician al noilor probleme puse de constructivism, de stilizarea decorativă, de ritmarea culorilor, de abstractizarea geometric simbolică...”, descria criticul de artă Petru Comarnescu opera artistului plastic. În patrimoniul Muzeului de Artă, Hans Mattis Teutsch este prezent cu o pictură creată în stilul avangardist, dar şi cu sculptura “Nud”, realizată în acelaşi stil. Plasticianul a urmat, timp de un an, studii de specialitate la Academia de Arte Decorative din Budapesta, apoi la Secţia de Sculptură a Academiei Regale din Munchen, el fiind fondatorul unei grupări de artişti plastici din Braşov, (viitoarea filială a Uniunii Artiştilor Plastici) al cărei preşedinte a şi fost. Hans Mattis Teutsch a vernisat numeroase expoziţii personale la Braşov, Bucureşti, Roma, Berlin, Chicago, Paris, Baia Mare şi Cluj. De-a lungul vieţii, plasticianul a colaborat la revista de avangardă “Integral” şi a publicat lucrarea “Kunstideologie”, care a fost tradusă şi în limba română.

“Cerebral prin natură, Maxy este interesat, în primul rînd, de construcţia logică a imaginii plastice şi mai puţin de imaginea pe care aceasta ar urma să o genereze”, era de părere Octavian Barbosa. Max Herman Maxy (1895 - 1971) este prezent şi el pe simezele Muzeului de Artă cu lucrări create de expresie avangardistă. Artistul plastic

i-a avut ca profesori pe Fr. Storck, C. Ressu şi A. Segal, realizînd şi decoruri pentru piese semnate de Luigi Pirandello şi Ion Minulescu.

Lucrarea “Portret de fată”, pictată de Marcel Iancu (1895 - 1984), poate fi admirată tot la parterul instituţiei muzeale, publicul larg observînd că plasticianul pune accentul pe culoare. Criticul de artă Dan Grigorescu spunea: “Prin arta lui Marcel Iancu, avangarda artistică va încorpora elemente aparţinînd unor curente diferite, în felul acesta se va demonstra cu un exemplu concret lipsa unei structuri unitare a întregii mişcări plastice concentrate în jurul revistelor moderniste. Marcel Iancu şi-a însuşit, în primii ani ai creaţiei, în deceniul al treilea al secolului, o viziune expresionistă, evident, deopotrivă în pictură şi grafică”. În acelaşi stil a creat şi Corneliu Michăilescu (1887 - 1965), a cărui lucrare “După bal” poate fi admirată în incinta Muzeului de Artă. Corneliu Michăilescu a urmat studii de drept, litere şi filosofie, dar şi cursurile Şcolii de Belle Arte din Bucureşti. De-a lungul carierei a participat la numeroase expoziţii de grup, vernisînd şi importante expoziţii personale. “Plasticianul a fost influenţat în crearea lucrărilor de elemente geometrizante: cubism, constructivism şi abstractizări de tip geometric”, a concluzionat directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.