SCUTUL ANTI-RACHETĂ, CEL MAI FIERBINTE SUBIECT Parlamentari din ţările membre NATO participă în perioada 7-10 octombrie, la Bucureşti, la Adunarea Parlamentară a Alianţei Nord-Atlantice, unde vor fi dezbătute atât teme de securitate internaţională, cât şi subiecte politice sau economice. La reuniune, organizată la Palatul Parlamentului sunt aşteptaţi peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, dar şi experţi şi delegaţi din ţările asociate, inclusiv din Federaţia Rusă. Este cea mai amplă manifestare politică pe care o găzduieşte România de la reuniunea NATO din 2008, care a intrat în anale ca summit-ul cu cea mai largă participare de circa 3.000 de oficiali.

Preşedintele Adunării Parlamentare a NATO (AP), Karl Lamers, a declarat că Rusia este informată în mod constant cu privire la scutul antirachetă, iar acest subiect este dezbătut la Bucureşti. Acesta a susţinut că în chestiunea relaţiei ţărilor membre NATO cu Rusia reprezentanţii ţărilor membre UE sunt interesaţi de o colaborare cu această ţară, inclusiv în chestiunea scutului antirachetă. Preşedintele AP a mai afirmat că transparenţa reprezintă spiritul NATO şi stă la baza apărării cu rachete. Karl Lamers a subliniat că apărarea în domeniul rachetelor face parte din noul concept strategic al NATO, fiind şi unul dintre elementele principale ale apărării colective.

Ucraina este dispusă să contribuie la scutul antirachetă din Europa, dacă sistemul va fi dezvoltat în cooperare cu Rusia, a declarat trimisul oficialilor de la Kiev la NATO, Igor Dolgov. Igor Dolgov a explicat că nu au existat discuţii clare între NATO şi Ucraina privind participarea fostei republici sovietice la proiect deoarece configuraţia finală a scutului nu a fost definitivată încă. A dat, însă, asigurări că a avut loc un schimb de informaţii între Ucraina şi Alianţă, pentru a informa oficialii şi statele membre NATO în legătură cu oportunităţile ucrainene în acest domeniu. Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a anunţat miercuri că sistemul NATO de apărare antirachetă din Europa ar urma să devină operaţional în 2018. Turcia, România, Polonia, Cehia, Olanda şi Spania au convenit deja să găzduiască elemente ale sistemului antirachetă.

NOI STRATEGII Parlamentarii vor dezbate în comisiile de specialitate o serie de rapoarte pe teme de securitate şi apărare, printre care „Dinamica Internă şi Politica Externă în Ucraina Post-Portocalie”, „Tranziţia în Afganistan: Evaluarea eforturilor de securitate”, „Apărarea Antirachetă: Drumul de urmat în continuare de către NATO”, subiectele specifice urmând să fie discutate împreună cu reprezentanţi ai guvernelor din ţările membre, experţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai NATO. La sesiunea plenară din 10 octombrie vor participa şi preşedintele AP a NATO şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen.

Un subiect important este stabilitatea provinciei Kosovo. Trebuie analizată situaţia în care trupele KFOR să-şi amâne retragerea din Kosovo, ca urmare a problemelor apărute în ultima vreme în regiune. Karl Lamers a precizat că a avut recent o vizită la Belgrad şi a observat că există anumite probleme la graniţa dintre Serbia şi Kosovo. În opinia sa între cele două părţi există probleme noi şi dorinţa de a construi o societate multi-etnică şi democrată nu mai este posibilă cu strategia din prezent.