Lucrările Congresului ALDE continuă sâmbătă la Palatul Parlamentului, aproximativ 1.000 de delegați din cele 47 de filiale ale partidului urmând să își aleagă conducerea. Acesta este al doilea Congres al ALDE, după cel de constituire a formațiunii prin fuziunea dintre Partidul Liberal Reformator (PLR) și Partidul Conservator (PC) din 19 iunie 2015, când Daniel Constantin și Călin Popescu-Tăriceanu au devenit copreședinți ai formațiunii. Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat vineri că va candida la funcția de președinte al partidului. Celălalt copreședintele ALDE, Daniel Constantin, a precizat că nu va participa la congres pe motiv că acesta e "nestatutar organizat și servește interesului unui singur om". Vineri, Statutul ALDE a fost modificat, iar sâmbătă vor lua cuvântul invitații la congres, vor fi dezbătute patru rezoluții și vor fi votate organismele statutare. "Din cei 33 de membri ai Biroului Politic Executiv, 17 sunt vicepreședinți, iar 16 membri. De asemenea, vor mai fi aleși 12 membri supleanți. Alegerea se va face în mod liber, nu există listă. Se depun candidaturile și în ordinea descrescătoare a voturilor vor fi stabiliți cei care devin membri în Biroul Politic Executiv. Primii 17 vor deține funcția de vicepreședinte și următorii 16 funcția de membru. Voi candida la funcția de președinte", a afirmat Tăriceanu, vineri, după Delegația Permanentă a ALDE. El a spus că vor fi mai multe niveluri de structuri de conducere. "Forul suprem în orice partid este Congresul, sub Congres este Delegația Permanentă, sub Delegația Permanentă este Biroul Politic Central, sub Biroul Politic Central este Biroul Politic Executiv de care v-am vorbit înainte și apoi este președintele. Sigur că structurile executive într-un partid sunt alcătuite în principal din președinte și Biroul Politic Executiv. Așa va fi la ALDE, urmând să utilizăm pentru anumite atribuții și celelalte structuri pe care le-am definit — Biroul Politic Central și Delegația Permanentă", a explicat Tăriceanu.

Cele patru rezoluții, care vor fi supuse sâmbătă dezbaterii și votului, sunt intitulate "Pentru o cultură politică a libertății", "Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România", "Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând să fim noi înșine" și "Legea în slujba cetățeanului, nu contra lui".