Prima femeie turist spaţial şi astronauţii Mihail Tiurin şi Michael Lopez-Alegria, au decolat, ieri, de la cosmodromul din Baikonur, în Kazahstan, spre Staţia Spaţială Internaţională. Americanca de origine iraniană, Anousheh Ansari, însoţeşte echipajul celei de-a 14-a misiuni de lungă durată, format din comandantul Michael Lopez-Alegria şi inginerul de bord Mihail Tiurin, ce vor lucra în spaţiu alături de astronautul german Thomas Reiter, aflat pe Staţia Spaţială de la începutul lunii iulie. Arimarea navetei Soyuz la Staţia Spaţială este prevăzută pentru miercuri.

Femeie de afaceri, în vîrstă de 40 de ani, specializată în sectorul telecomunicaţiilor, rebuie să efectueze două experimente, unul medical şi altul biologic pentru Agenţia Spaţială Europeană. Aceasta va face fotografii şi îşi va comunica impresiile de călătorie pe un blog. Anousheh Ansari se va întoarce pe Pămînt după zece zile, împreună cu echipajul celei de-a 13-a misiuni, rusul Pavel Vinogradov şi americanul Jeffrey Williams.

Construcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale a fost reluată cu succes, săptămîna trecută, de misiunea navetei Atlantis şi nu este decît prima etapă a unui proces ce ar trebui să ducă la finalizarea unicului avanpost pămîntean în spaţiu pînă în 2010. Staţia, cu viitoarele ei laboratoare, este considerată crucială pentru NASA în vederea pregătirii revenirii americanilor pe Lună şi, pe termen lung, în vederea organizării de expediţii pe Marte. Atlantis cu echipajul său de şase astronauţi au livrat şi instalat un modul dublu de asamblare cu greutatea de 16 tone. Structura, denumită P3/P4, include o a doua antenă solară şi sistemul acesteia de rotaţie la 360 de grade, ce va permite dublarea puterii electrice actuale a Staţiei şi furnizarea unui sfert din necesarul de energie pentru alte două antene, ce vor fi instalate în curînd. Instalarea modulului cu toate branşamentele sale electrice, electronice şi tuburile pentru fluide, precum şi pregătirea deplasării antenei solare cu anvergura de 73 de metri au necesitat trei ieşiri în spaţiu care au totalizat peste 20 de ore şi au fost realizate de două echipe de cîte doi astronauţi.

Următoarea misiune din luna decembrie, cea a navetei Discovery, va fi extrem de complicată. Echipajul navetei şi cei trei astronauţi ai Staţiei, un rus, un american şi un german trimis de Agenţia Spaţială Europeană, vor trebui să facă faţă provocării de a activa sistemul permanent de climatizare şi alimentare electrincă al staţiei. Aceştia vor trebui să refacă întreg sistemul electric, inclusiv partea ce ţine de cablare fără să întrerupă funcţionarea niciunuia dintre sistemele vitale. După ce această operaţiune delicată va fi executată, zborurile următoare vor permite livrarea şi instalarea laboratoarelor european Columbus şi nipon Kibo, după instalarea prealabilă a unui modul care să facă legătura între acestea şi Staţia Spaţială. Structurile şi restul elementelor vor fi instalate în cursul următoarelor patru zboruri, majorînd masa Staţiei la 40 de tone.

Odată finalizată în 2010, Staţia Spaţială Internaţională va fi mai mare decît o casă cu cinci camere, cu un volum de 3.000 de metri cubi şi cu o masă de circa 450 de tone. Puterea sa electrică totală va fi de 110 kilowaţi, generaţi de patru antene solare duble gigantice şi care corespund consumului a circa 55 de locuinţe. Circa 46 de kilowaţi vor fi utilizaţi pentru activităţi de cercetare ale căror capacităţi vor fi triplate comparativ cu prezentul.