Vizitatorii Muzeului de Artă din Constanţa au ocazia să admire numeroase tablouri, sculpturi şi picturi decorative, realizate de cunoscuţi artişti plastici români, precum Theodor Aman, Oscar Han, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza şi Alin Gheorghiu. În prima sală a instituţiei muzeale sînt expuse pe simeze zece lucrări de mare sensibilitate şi forţă artistică, pictate de Ioan Andreescu. Majoritatea lucrărilor expuse au ca subiect natura, în special pădurea surprinsă în amurg. Pe lîngă aceste tablouri, turiştii mai pot admira portrete şi naturi statice, de diferite dimensiuni. Una dintre lucrările reprezentative ale pictorului este tabloul "Drum de ţară", pictură cunoscută şi sub numele de "Margine de sat în amurg". Pictată în ulei pe pînză lipită pe lemn, lucrarea a fost transferată la Muzeul de Artă din Constanţa de la Muzeul Naţional de Artă Bucureşti. Achiziţionat de pictorul Alexandru Paraschivescu, tabloul a reapărut după o jumătate de veac, în colecţia cunoscutului Wik H. Zambaccian. La sugestia pictorului Theodor Palady, Zambaccian a tăiat o treime din această pictură şi a vîndut-o ca operă în sine. Descoperită de muzeograful Radu Bogdan, în anul 1950, la expoziţia centenarului naşterii lui Andreescu, fragmentul a fost achiziţionat de Muzeul Naţional de Artă Bucureşti. Zambaccian a cedat partea cealaltă de lucrare, în schimbul tabloului "Pe malul Siretului", de Nicolae Grigorescu. Asamblată şi restaurată la Muzeul Naţional de Artă al României, lucrarea este expusă, în prezent, pe simezele muzeului constănţean.

Din anul 1869, Ioan Andreescu a urmat Şcoala de Arte Frumoase de la Bucureşti, condusă de Theodor Aman, iar la sfîrşitul anului 1878, a frecventat, la Paris, cursurile Academiei Libere Julian. La Paris, s-a întîlnit cu Nicolae Grigorescu, pictor care a realizat un portret al renumitului plastician. "Avem o biografie scurtă, ingrată, desfăşurată sub semnul bolii şi al unei condiţii modeste, dar, în acelaşi timp, caracterizată printr-o descoperire tîrzie, a vocaţiei artistice. Cu toate acestea, Ioan Andreescu a lăsat urmaşilor o operă matură, constituită fără ezitări, cu accente evidente de introspecţie şi meditaţie. Deşi a trăit doar 32 de ani, Ioan Andreescu a avut un rol important în dezvoltarea artei româneşti moderne", a precizat Ana Roşoga, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă.