Prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vîrsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele regal de Carol I de România. După Războiul de Independenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881 şi Elisabeta a devenit prima Regină de România. Cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva, regina şi-a făcut un anturaj de artişti în devenire, cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu şi i-a sprijinit financiar pe pictorul Nicolae Grigorescu şi pe poetul Vasile Alecsandri. Cu un talent lingvistic desăvîrşit, Carmen Sylva a publicat diverse opere în limbile română, franceză, germană şi engleză, prin lucrările sale făcînd cunoscută în străinătate România. Regina cunoştea la perfecţie limba latină şi limba greacă şi a colaborat la scrierea mai multor cărţi cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Carmen Sylva este autoarea a peste o mie de poezii, 90 de nuvele reunite în patru volume antologice, 30 de opere dramatice şi patru romane. Opera ei a fost transpusă în limba română de Mihai Eminescu, George Coşbuc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu.

Biblioteca Judeţeană “Ioan N. Roman” din Constanţa deţine o parte din lucrările scrise de Carmen Sylva, printre acestea numărîndu-se “Nouvelles”, “Astra”, “Le hetre rouge” (“Fagul roşu”), “Marie” (“Însurat”) şi “Robia Peleşului”. Volumul “Nouvelles” cuprinde povestiri traduse din germană în franceză, de către Felix Salles, cu autorizaţia autoarei şi precedate de un studiu biografic, după documente originale. Lucrarea a fost editată în anul 1886, la Paris, la editura “Librăria Hachette”. În această carte, cititorii vor descoperi nuvele scrise într-un stil romantic, printre acestea numărîndu-se “O rugăciune”, “Foarte simplu” şi “O frunză în vînt”. Carmen Sylva, alături de doamna ei de curte, Mite Kremnitz, a scris cartea “Astra”, pe care a dedicat-o Majestăţii Sale, Sofia, regina Suediei şi a Norvegiei din acea perioadă.

Îndrăgind tradiţiile şi obiceiurile poporului român, dar şi peisajele locurilor natale, regina Elisabeta a descris toate acestea în nuvelele sale. Cel mai bine se poate observa acest lucru în lucrarea “Fagul roşu”, editată la Paris (1887 - 1905). Ediţia de lux deţinută de Biblioteca Judeţeană “Ioan N. Roman” cuprinde o fotografie a reginei Elisabeta la masa de lucru, dar şi fotografii cu siluete feminine, în costume de epocă. Volumul “Robia Peleşului” este, de fapt, o povestire autobiografică, tradusă din germană în franceză, de către L. Bachelin şi J. Brun. În paginile acestei cărţi, Carmen Sylva prezintă viaţa sa la castelul Peleş, modul în care s-a adaptat în noul mediu, precum şi viaţa de la curte. “În epoca respectivă exista prejudecata că preocuparea literară nu era compatibilă cu statutul său de suveran. Poetul Vasile Alecsandri, prin sfaturile şi stăruinţele sale, a convins-o pe regină că gloria literară nu poate vătăma prestigiul coroanei, deoarece şi ea constituie un fel de regalitate. Autoarea a unor numeroase cugetări, versuri măreţe, izvorîte din adîncul inimii, Carmen Sylva şi-a demonstrat personalitatea sa literară şi talentul artistic”, a precizat bibliotecarul Adriana Dinuliu.