Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, a declarat ieri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că, până vineri, conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel. "Ar fi păcat să trebuiască să oprim rafinăria. Am investit mulţi bani aici", a spus Nekrasov înt-o întâlnire cu presa. El a adăugat ca marţi a avut întâlniri cu procurorul care anchetează dosarul Petrotel, cu vicepremierul Liviu Dragnea şi cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Înţelegem foarte bine că ei (Dragnea şi Nicolescu, n.r.) nu au cum să intervină într-o anchetă a procuraturii. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei vor trebui să revizuiască în minus bugetul ţării", a adăugat Nekrasov. El consideră că acuzaţiile aduse rafinăriei sunt nefondate şi a precizat că nu i s-a prezentat, de către procuratură, niciun document din care să reiasă vreun prejudiciu.

"Nu am văzut lucruri concrete, doar fraze generale", a spus el, adăugând că a ajuns la o înţelegere cu procuratura, dar fără să ofere detalii. "Am ajuns la unele compromisuri pe care le vom raporta mâine (joi - n.r.) conducerii Lukoil. Dacă conducerea Lukoil îşi va da acceptul, repornim rafinăria. Dacă nu, nu. Noi considerăm că taxele de 700 milioane dolari plătite până acum în acest an pot reprezenta măsuri asigurătorii", a continuat Nekrasov. El a afirmat că acuzaţiile procurorilor sunt nefondate. "Astăzi (ieri - n.r.) am convenit măsuri asigurătorii care vor fi în vigoare pe perioada cercetării (...) Considerăm acuzaţiile neîntemeiate. Persoanele fizice care au făcut aşa ceva să fie sancţionate, iar din acest punct de vedere vom acorda tot sprijinul nostru la desfăşurarea anchetei", a continuat Nekrasov. El a precizat că în prezent se află sub sechestru stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină. De asemenea, tot patrimoniul rafinăriei este sub sechestru, precum şi debitul pe care Lukoil România îl are către Petrotel. "Pentru noi a fost o lovitură foarte mare oprirea rafinăriei, ne-a surprins această decizie", a mai spus Nekrasov.

Parchetul Curții de Apel Ploieşti a făcut, săptămâna trecută, percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală și restul din spălare de bani. Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Luni, premierul Victor Ponta spunea că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală, care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi. Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile angajaţilor, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii. Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a precizat că deciziile luate în cazul SC Petrotel Lukoil SA au rezultat în urma discuţiilor cu reprezentanţii conducerii societăţii şi "nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic". Precizarea este făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat - în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii - că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei. Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care urmează să decidă dacă a fost afectată independenţa procurorului de caz.