În cursul zilei de miercuri, cancelarul german, Angela Merkel a declarat că răspunsul Iranului la oferta internaţională şi refuzul de a renunţa la îmbogăţirea uraniului, conform solicitării Consiliului de Securitate ONU, sînt inacceptabile. "Răspunsul Iranului nu este satisfăcător. Nu vom închide uşa pentru negocieri, dar comunitatea internaţională nu va sta să se uite cum Iranul încalcă regulile autorităţilor Naţiunilor Unite în domeniul nuclear", a declarat Angela Merkel într-un discurs susţinut în faţa parlamentarilor germani.

Parlamentul iranian a făcut un prim pas în vederea suspendării inspecţiilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a declarat, marţi, deputatul Kazem Jalali. "Comisia pentru Afaceri Externe şi Securitate Naţională a Parlamentului a adoptat proiectul de lege în primă lectură. Comisia trebuie să adopte imediat, în a două lectură, propunerea de lege, însă aceasta va intra în vigoare numai în cazul în care Iranul va fi supus unor presiuni şi sancţiuni", a adăugat acesta. Propunerea de lege are nevoie de aprobarea Parlamentului şi prevede o suspendare a inspecţiilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, în cazul în care Consiliul de Securitate ONU decide să sancţioneze Iranul în urma refuzului de a-şi suspenda activităţile de îmbogăţire a uraniului. Proiectul de lege este condiţional, ceea ce înseamnă că nu va fi aplicat în cazul în care Consiliul de Securitate nu va impune sancţiuni.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, a cerut, miercuri, Iranului să facă tot ce îi stă în puteri pentru a convinge comunitatea internaţională că programul său nuclear este dezvoltat în scopuri paşnice. O întîlnire programată pentru ieri, între Javier Solana, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Ali Larijani, negociatorul iranian pe probleme nucleare, a fost amînată "cîteva zile", a anunţat Ali Asghar Soltanieh, ambasadorul Iranului la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Francezii şi americanii ar sprijini un atac împotriva Iranului

Majoritatea francezilor şi americanilor ar sprijini o acţiune militară împotriva Iranului, ca ultimă variantă, dacă Teheranul nu poate fi împiedicat prin alte mijloace să se doteze cu arma nucleară, se arată într-un sondaj publicat miercuri. Cei mai mulţi din germanii chestionaţi au afirmat că preferă ca Iranul să obţină bomba atomică decît să se folosească forţa, în cazul unui eşec al diplomaţiei sau sancţiunilor.

Sondajul anual Tendinţe Transatlantice arată că, în timp ce sprijinul europenilor faţă de politica externă a Statelor Unite s-a diminuat şi mai mult în ultimul an, cele două părţi au o viziune comună asupra ameninţărilor la adresa securităţii lor. Studiul, realizat de Marshall German Fund din Statele Unite, indică o creştere a dezaprobării europenilor faţă de politica externă a lui George W. Bush, pînă la 76%, cea mai mare rată din ultimii cinci ani. În schimb, numai 18% dintre aceştia o aprobă. Cel mai îngrijorător pentru Washington este că sprijinul public pentru Statele Unite, ca lider global, s-a erodat chiar şi în statele aliate prin tradiţie, cum sînt Marea Britanie, Olanda şi Germania.

În ceea ce priveşte ameninţările, europenii şi americanii consideră că terorismul este cel mai mare pericol la nivel mondial în următorii zece ani, urmat îndeaproape de riscul înarmării nucleare a Iranului şi de fundamentalismul islamic radical. În ceea ce priveşte Iranul, 96% dintre americani şi 85% dintre europeni consideră că Teheranul, ca putere nucleară, ar reprezenta o ameninţare importantă sau foarte importantă. Întrebaţi cum poate fi evitat cel mai bine acest risc, 45% dintre europeni şi 28% dintre americani s-au declarat în favoarea stimulentelor, în timp ce sancţiunile au fost sprijinite de mai mulţi americani (36%) şi mai puţini europeni (28%).